Rezultatul a zece ani de management dezastruos la Hidroelectrica: cea mai mare companie de stat cere intrarea în insolvenţă

Autori: Roxana Pricop , Andrei Chirileasa 18.06.2012

 

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a cerut vineri intrarea în insolvenţă. Iniţial nimeni nu a putut explica această cerere, însă la finalul zilei compania a anunţat public că are probleme financiare majore, care au determinat Consiliul de Administraţie să ia această decizie.
Compania, cu afaceri de peste 3 miliarde de lei, recunoaşte că nu mai are bani să-şi plătească toate datoriile la scadenţă. Este de neînţeles totuşi cum o companie cu active de 19 miliarde de lei, care produce un sfert din energia României, a putut ajunge în această situaţie.
Contractele cu „băieţii deştepţi“ şi numirile politice de la conducerea companiei din ultimii zece ani au făcut ca Hidroelectrica să ajungă în pragul insolvenţei. Ce urmează?

Decizia de a cere intrarea în insolvenţă luată de Hidroelectrica, companie care produce un sfert din energia necesară economiei, aduce România într-o situaţie fără precedent în care cel mai valoros activ acceptă că nu mai are bani să-şi achite obligaţiile.

Luni, la ora 12.49, a devenit public că Hidroelectrica a introdus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti. Cererea a fost depusă vineri, 15 iunie, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.

În doar câteva minute, ştirea a explodat pe toate canalele media, stârnind stupoare despre cum este posibil ca activul cel mai valoros al statului, cu venituri de 3,1 miliarde de lei şi un profit din exploatare de peste 160 de milioane de lei în 2011, în curs de listare la bursă şi de schimbare a managementului cu unul privat după model corporatist, să ajungă să ceară insolvenţa.

Ştirea a picat ca un trăsnet şi a generat ample dezbateri. Mulţi au primit-o cu rezerve, deoarece nimănui nu-i venea să creadă că cea mai mare companie de stat poate intra în insolvenţă. Nici oficialii contactaţi în primele ore după apariţia ştirii nu au dat nicio explicaţie, în timp ce preşedintele Hidroelectrica Remus Vulpescu, împreună cu ministrul economiei, Daniel Chiţoiu, şi ministrul mediului de afaceri, Lucian Isar, erau la Viena în delegaţie alături de premierul Victor Ponta şi declarau că nu ştiu nimic despre această insolvenţă.

Abia la finalul zilei compania a făcut un anunţ public în care explică decizia şi confirmă că cel mai mare producător de energie al ţării are probleme financiare majore.

"Datorită secetei prelungite de la sfârşitul anului 2011 şi începutul anului 2012, care a avut ca efect diminuarea în 2011 a cifrei de afaceri a societăţii SC Hidroelectrica SA cu 10%, a pierderilor rezultate în urma diferenţelor de curs valutar şi a deprecierii monedei naţionale, a reducerii fluxurilor de numerar cu peste 27% în anul 2012, a creşterii datoriilor la termen scadent de plată mai mare de 90 de zile la 470 de milioane de lei, a pierderii financiare înregistrate (...) SC Hidroelectrica SA a hotărât în şedinţa Consiliului de Administraţie din 15.06.2012 să înainteze Tribunalului Bucureşti cererea de intrare în procedura generală a insolvenţei, în scopul reorganizării activităţii (...)", se arată într-un comunicat transmis ieri de Hidroelectrica, semnat de Remus Vulpescu, preşedintele Consiliului de Administraţie.

Hidroelectrica este controlată de statul român, care prin intermediul Ministerului Economiei deţine 80% din capital, restul fiind deţinut de Fondul Proprietatea.

 



Ştirea că Hidroelectrica a cerut intrarea în insolvenţă a picat ieri ca un trăsnet

Oficialii Ministerului Economiei, care au în subordine compania, au ridicat cu stupoare din umeri. Aflat la Viena într-o delegaţie cu primul-ministru Victor Ponta, Remus Vulpescu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, a declarat că nu are informaţii:

"Sunt la Viena în delegaţie cu primul-ministru. Sincer, am mai fost sunat în legătură cu acest subiect, dar nu ştiu nimic, dacă această cerere de intrare în insolvenţă este reală şi există sau nu. Dacă eu ca preşedinte al Consiliului de Administraţie nu ştiu nimic, atunci nu văd cine poate să ştie", a declarat Remus Vulpescu ieri, la ora 14:00. Nici Ştefan Gheorghe, directorul general al companiei, nu ştia nimic.

"Nu cunosc detalii. Dacă aflăm ceva, vă comunicăm", a declarat Gheorghe Ştefan într-un mesaj telefonic.

La 14.30, Ministerul Economiei a emis un comunicat de presă care, în loc să ofere răspunsuri, ridică şi mai multe semne de întrebare pentru că susţine că Consiliul de Administraţie al Hidrolectrica a fost cel care a luat această decizie. Ministerul nu a făcut referire la care Consiliu de Administraţie, având în vedere că actualul preşedinte numit cu doar o lună în urmă a declarat că nu ştie nimic. Andrei Todea, fostul consilier al ministrului economiei Ion Ariton şi actualmente membru în CA al Hidroelectrica, spune că nu a ştiut de decizia de intrare în insolvenţă a companiei, adoptată de colegii din consiliul de administraţie.

"Nu am participat la şedinţa Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica de săptămâna trecută şi nu ştiu ce s-a discutat. Azi am aflat de cererea de intrare în insolvenţă a companiei, din presă", a spus Andrei Todea, care este membru în CA al Hidroelectrica. El mai este şi preşedintele CA la Romarm.

În afară de Remus Vulpescu şi Andrei Todea, din Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica mai fac parte Ionică Raicu şi Iulian Butnaru din partea Ministerului Economiei şi Oana Truţă din partea Fondului Proprietatea. Oficialii Fondului Proprietatea nu au comentat până la închiderea ediţiei. Nici Iulian Butnaru nu a putut fi contactat.

La ora 18:00, compania a publicat un comunicat semnat de preşedintele Remus Vulpescu în care explică decizia de intrare în insolvenţă. În comunicat se arată că seceta de anul trecut a afectat afacerile companiei şi a determinat reducerea încasărilor şi creşterea datoriilor pe termen scurt, determinând com­pania să ceară protecţia împotriva creditorilor pentru a se putea reorganiza.

Remus Vulpescu a preluat de circa o lună conducerea OPSPI, instituţia din subordinea Ministerului Economiei care gestionează participaţiile statului în companiile energetice. Problemele companiei sunt însă mai vechi de o lună.

Cu toate astea, fostul şef al OPSPI, Florin Vlădan, spune că nu ştie nimic despre aceste probleme:

"În timpul mandatului meu nu am discutat nimic despre intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica. Nu îmi explic cum în doar o lună s-au putut schimba atât de mult lucrurile. Este de neînţeles. Cererea de intrare în insolvenţă va fi un dezastru pentru procedura de listare şi nu îmi explic pentru ce motive a fost cerută. Indiferent ce contracte are semnate Hidroelectrica, nu se justifică să ceri insolvenţa pentru o companie atât de importantă pentru economie doar pentru a închide contractele neavantajoase. Ministrul economiei ar trebui să dea explicaţii şi să îşi asume respon­sabilitatea", a spus fostul şef al priva­tizărilor.
 

Contractele cu "băieţii deştepţi", posibila miză a cererii de insolvenţă

Hidroelectrica are datorii pe termen scurt de 2,6 miliarde de lei, mai mari cu 900 de milioane lei faţă de finalul lui 2010, însă o miză a acestei cereri de insolvenţă ar putea fi şi contractele directe de furnizare a energiei către "băieţii deştepţi", pe care oficialii din Minis­terul Economiei au încercat până acum fără succes să le renegocieze, la presiunile FMI şi ale Fondului Proprietatea.

Aceste contracte vizează circa 70% din producţia Hidroelectrica şi au însumat anul trecut circa 1,7 mld. lei (400 mil. euro). Chiar dacă preţul de livrare aferent acestor contracte a crescut uşor faţă de 2010, acesta a fost în continuare sub preţul oficial de pe piaţa OPCOM. Cu alte cuvinte, compania pierde bani din aceste contracte, dar nu a reuşit până acum să schimbe condiţiile de livrare, adică să crească preţurile şi să reducă durata lor.

Odată intrată în insolvenţă, compania poate să rupă unele contracte, dar există şi riscuri mari, deoarece îi va fi imposibil să mai atragă finanţări bancare. Pe de altă parte, listarea la bursă a Hidroelectrica devine imposibilă în aceste condiţii.

"Legea spune că dacă eşti în situaţie de încetare de plăţi de 30 de zile, poţi să-ţi depui dosarul pentru insolvenţă. Eu cred că dacă a fost un lucru cerut de guvern, este o decizie foarte inteligentă pentru care îi felicit. Scopul este anularea contractelor directe. Deşi Hidroeletrica are şi un acţionar minoritar, Fondul Proprietatea, acţionarul majoritar va fi cel care va numi administratorul judiciar al companiei în acest proces. Practic, prin această procedură se curăţă de datorii Hidroelectrica, dar şi de contractele directe. Pe de altă parte însă, acest proces exclude posibilitatea continuării privatizării companiei. Este o societate mare de stat şi niciodată nu a existat o astfel de procedură, dar este o mişcare inteligentă. După acest exemplu, şi alte companii de stat, cu situaţii mult mai dificile, nu vor ezita să ceară intrarea în insolvenţă. Practic, compania se va restructura şi va porni totul de la zero. Fără restructurarea marilor companii de stat nu se poate restarta economia", a declarat Gheorghe Piperea, managing partner al firmei de avocatură Piperea şi Asociaţii, unul dintre cei mai experimentaţi consultanţi în materie de legea insolvenţei.

Care sunt consecinţele insolvenţei

Legea insolvenţei spune, printre altele, că "în vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul ju­di­ciar/lichi­datorul poate să menţină sau să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate".

Tot legea insolvenţei mai stabileşte că, odată declanşată procedura de insolvenţă, societatea va ieşi din gestiunea adminis­tra­torilor numiţi de acţionari şi va intra în administrarea unui administrator judiciar numit de tribunal care va întocmi un plan de restructurare, care printre altele poate stabili vânzarea de active, reduceri de cheltuieli şi de angajaţi dacă societatea nu are lichidităţile necesare pentru plata datoriilor. Dacă planul de restructurare nu este aprobat de creditori, atunci societatea intră în faliment şi activele sunt scoase la licitaţie.

"Din păcate, nu sunt cunoscute public argu­mentele intrării în insolvenţă a Hidroelectrica, dar, după ce în 2010, Hidro­electrica a avut cel mai mare profit din istorie, peste 100 milioane de euro, şi în anul 2011 a dat statului cele mai mari dividende din istorie, este absolut nejusti­ficată intrarea în insolvenţă. Aici pot fi două argumente, ori este o decizie managerială profund greşită, ale căror rezultate vor fi devastatoare pentru Hidroelectrica, ori cineva vrea să vândă Hidroelectrica pe doi lei", a declarat fostul ministru al economiei Adriean Videanu, citat de Mediafax.

Statul este la mâna creditorilor şi trebuie să se înţeleagă cu bancherii locali şi străini care au creditat Hidroelectrica, în caz contrar putându-se ajunge ca hidrocentralele României să fie vândute.

"Procedura de reorganizare a Hidro­elec­trica va fi una extrem de complexă ca urmare a impactului economic pe care îl poate avea, în condiţiile în care vorbim despre o companie cu active de 19 miliarde de lei. Sperăm ca alegerea administratorului judiciar să fie transparentă", a mai spus Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

Insolvenţa face imposibilă listarea com­paniei la bursă, care era programată să aibă loc la finalul acestui an. Compania a selectat deja la începutul anului consorţiul care să se ocupe de listare, alcătuit din Citi, Société Générale, BRD şi Intercapital Invest. Oferta publică iniţială de vânzare a 10% din acţiunile Hidroelectrica ar fi trebuit să aducă circa 300-400 mil. euro în companie. Dacă compania va reuşi să se restructureze şi să devină mai profitabilă în urma insolvenţei, atunci ar putea obţine mai mulţi bani la listare, dar pentru asta va trebui să recâştige încrederea investitorilor.

Este ciudată poziţia Fondului Proprietatea, principalul acţionar minoritar al Hidroelectrica, cu 20% din capital, care are membru în Consiliul de Administraţie al companiei. Reprezentanţii FP şi ai administratorului Franklin Templeton au refuzat ieri să comenteze, până la închiderea ediţiei. Totuşi, principalii acţionari ai FP ar fi fost la curent cu aceste mişcări şi nu s-au panicat. Acţiunile FP au închis şedinţa de ieri în creştere, deşi insolvenţa Hidroelectrica ar afecta circa 20% din portofoliul fondului.
 

Selecţia administratorilor şi a CEO-ului rămâne în aer

Insolvenţa Hidroelectrica va opri cel mai probabil şi procedurile de selecţie a administratorilor conform Ordonanţei 109 pe 2011, dar şi procedura de recrutare a unui CEO, deoarece după intrarea în insolvenţă de administrarea companiei se vor ocupa administratorul judiciar şi administratorul special.

Adecco are mandatul Hidroelectrica pentru recrutarea membrilor Consiliului de Administraie, iar de recrutarea CEO-ului se ocupă firma Egon Zehnder, contractul fiind de 200.000 de euro.

Procedurile de selecţie a unei conduceri profesioniste, asumate în faţa FMI, au fost tergiversate de toţi politicienii care s-au perindat până acum pe la Ministerul Economiei, deoarece nimeni nu este dipus să lase din mână acest activ foarte valoros. Până acum, directorul general al Hidroelectrica şi componenţa Consiliului de Administraţie au fost schimbate de fiecare dată când s-a schimbat ministrul economiei, fiecare ocupant al acestui fotoliu promovându-şi apropiaţii în funcţii. Niciunul dintre directorii care au fost în ultimii ani la Hidroelectrica nu a reuşit să alunge suspiciunile care planează în jurul contractelor bilaterale şi să eficientizeze compania.
 

Datoriile companiei au crescut cu 30% anul trecut, la 3,9 mld. lei

Hidroelectrica are o situaţie financiară dificilă având în vedere că datoriile companiei au crescut cu circa 30% anul trecut, la 3,88 mld. lei (910 mil. euro). Datoriile pe termen lung, care sunt preponderent în valută, au crescut din cauza deprecierii leului. De asemenea, datoriile pe termen scurt au crescut în special datorită necesarului de finanţare imediată a companiei. În octombrie 2011, compania a imprumutat 120 de milioane de lei de la Banca Transilvania pentru capital de lucru. La 31 decembrie 2010, compania avea şi împrumuturi pe termen scurt de la BRD (286 mil. lei), Alpha Bank (80 mil. lei), ING (37 mil. lei).

Principalii creditori pe termen lung ai Hidroelectrica sunt Citi International (Londra), cu un împrumut de 75 mil. euro, Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), cu 66 mil. euro, ING Bank Bucureşti, cu 60 mil. euro, BCR, cu 50 mil. euro, şi UniCredit Bank Austria (Viena) şi EFG Eurobank Luxemburg, cu câte 30 mil. euro fiecare, potrivit raportului anual pe 2010 al companiei. Unele dintre aceste împrumuturi erau garantate cu veniturile din contractele bilaterale încheiate cu Alro şi cu traderii de energie (Energy Holding, Alpiq, etc.). Este posibil ca în contextul discuţiilor privind renegocierea sau rezilierea acestor contracte unele bănci să fi cerut alte garanţii în loc.

În plus, unele contracte prevă realizarea unor indicatori financiari. De exemplu, contractul cu Citibank prevede ca dobânzile plătite anual de Hidroelectrica plus ratele anuale de capital la împrumuturile pe termen lung să reprezinte cel mult jumătate din EBITDA.

Este posibil ca Hidroelectrica să nu se mai încadreze în unii din aceşti parametri, având în vedere că anul secetos 2011 a determinat compania să reducă livrările de energie către clienţii cu care avea încheiate contracte bilaterale şi să invoce forţa majoră începând din septembrie 2011 pentru a nu fi obligată să-şi onoreze contractele. Asta a făcut ca profitul operaţional EBITDA să scadă de la 1,35 mld. lei în 2010 la 873 mil. lei în 2011, în timp ce ratele au crescut din cauza cursului.

Insolvenţa Hidroelectrica ar putea obliga băncile locale care au creditat compania să-şi provizioneze sumele împrumutate, ceea ce ar determina înrăutăţirea semnificativă a indicatorilor de profitabilitate şi de lichiditate ai băncilor, având în vedere nivelul ridicat al al acestor credite.
 

Situaţie dramatică

Hidroelectrica a anunţat aseară într-un comunicat (stânga) că decizia de a cere insolvenţa a fost aprobată de Consiliul de Administraţie în şedinţa de vineri, 15.06.2011. Decizia este argumentată prin scăderea cifrei de afaceri în 2011, ca urmare a secetei prelungite şi prin pierderile financiare rezultate din deprecierea leului.

Compania a avut anul trecut pierderi financiare de 121 mil. lei, care i-au anulat cea mai mare parte a profitului din exploatare. Hidroelectrica mai spune că fluxurile de numerar au scăzut cu 27% în acest an şi că datoriile pentru care a întârziat plăţile mai mult de 90 de zile au crescut la 470 mil. lei. Compania a precizat că a cerut insolvenţa pentru a-şi putea reorganiza activitatea şi că va continua să-şi onoreze contractele.

Comunicatul este semnat de Remus Vulpescu, preşedintele Consiliului de Administraţie, care cu doar câteva ore înainte declara că nu ştie nimic despre această cerere de insolvenţă, aflându-se la Viena în delegaţia premierului Victor Ponta.

Remus Vulpescu a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica la începutul lunii mai. Ulterior, el a fost numit preşedinte la OPSPI.