Dosarul Hidroelectrica: de la „viziunea anticipativă a managementului“ la „management dezastruos“ şi insolvenţă în doar o lună

Raportul administratorilor Hidroelectrica, semnat chiar de preşedintele CA Remus Vulpescu la finalul lunii mai, aprecia "soliditatea deciziilor" şi "viziunea anticipativă a managementului" din 2011. O lună mai târziu acelaşi Vulpescu semna intrarea în insolvenţă a celui mai mare producător de energie al ţării. Cum a devenit Hidroelectrica într-o lună un "dezastru de management"?

Nimic din raportul admi­nistratorilor pe activita­tea de anul trecut a Hidroelectrica întocmit pe 25 mai nu anunţa că pe 15 iunie cel mai valoros activ al statului român avea să-şi ceară singur insolvenţa şi s-o obţină în numai cinci zile. La fel, nici raportul auditorului realizat de KPMG, una dintre cele mai mare firme de audit şi consultanţă din lume, pe baza situaţiilor financiare din 2011 şi întocmit tot pe 25 mai 2012, nu conţine niciun indiciu despre situaţia gravă în care se afla compania. În schimb, "viziunea anticipativă a managementului" era lăudată, totul sub semnătura administratorilor şi directorilor Hidroelectrica, pentru ca în câteva zile ea să fie caracterizată prin cuvântul "dezastru".

"Hidroelectrica, deşi s-a confruntat în anul 2011 cu o secetă severă, a avut totuşi o cotă de piaţă de circa 23,75% din total producţie de energie electrică în sistemul energetic naţional în condiţii profitabile, gestionând eficient resur­sele de apă." Aceasta este doar una dintre frazele din raportul adminis­tratorilor pe 2011 prin care se atestă faptul că în ciuda condiţiilor severe, Hidroelectrica a mers mai departe.

"Pentru încheierea exerciţiului financiar al anului 2011 în condiţii de profitabilitate au fost luate o serie de măsuri tehnico-economice de reducere a cheltuielilor de strictul necesar fără a afecta funcţionarea activităţii de producţie a societăţii în regim de siguranţă în vederea încadrării în veniturile realizate, măsuri prezentate şi în consiliul de administraţie al societăţii. Consiliul de administraţie consideră că datorită rezultatelor înregistrate până în prezent societatea îşi consolidează poziţia de lider al pieţei de energie şi apreciază soliditatea deciziilor luate, viziunea anticipativă a managementului, valoarea orientării strategice care constă în creşterea eficienţei energetice şi economice în producerea de energie electrică."

La o nici măcar o lună după ce acest raport a fost publicat, viziunea anti­cipativă şi orientarea strategică s-au transformat într-o insolvenţă care a lăsat pe multă lume fără grai, tocmai managementul dezastruos fiind pro­blema invocată.

Suficient numerar

Tot în acelaşi document publicat de Fondul Proprietatea, acţionarul mino­ritar al Hidroelectrica, se arată că rezultatul activităţii desfăşurate în exerciţiul financiar al anului 2011 a fost profitabil chiar cu depăşirea unor indicatori programaţi (cifra de afaceri).

"Valorile indicatorilor EBITDA şi EBIT şi ponderea lor în total vânzări exprimă capacitatea societăţii de a genera prin activitatea curentă suficient numerar pentru a acoperi nevoile curente", se mai arată în raportul administratorilor pe 2011.

Mai mult, în acelaşi document se precizează că din analiza indicatorilor de gestiune (viteza de intrare sau ieşire a fluxurilor de numerar ale companiei, capacitatea companiei de a controla capitalul circulant, viteza de rotaţie a creanţelor şi datoriilor) rezultă un echilibru financiar la nivelul societăţii.

La final, documentul de 52 de pagini întocmit pe 25 mai este semnat de Remus Vulpescu, preşedintele con­si­liului de administraţie al Hidro­electrica, şi de Dragoş Zachia-Zlatea, fostul directorul general al companiei, societatea fiind în prezent condusă de către Ştefan Gheorghe. Vulpescu a fost numit în consiliul de administraţie al Hidroelectrica la jumătatea lunii mai. În aceeaşi lună Fondul Proprietatea a publicat raportul administratorilor în care erau apreciate deciziile de mana­gement luate. Câteva zile mai târziu, aceleaşi decizii au fost catalogate de Remus Vulpescu ca fiind dezastruoase.

"Este evident că o societate cu active de 3 mld. euro care raportează un profit de un milion de euro, nici acela real, este un dezastru de management", a declarat luni Remus Vulpescu, explicând decizia de a cere insolvenţa Hidroelectrica. Tot atunci, el declara că Hidroelectrica nu are bani să-şi plătească apa.

Aceeaşi idee a fost repetată aproape obsesiv în ultimele zile, fiind preluată şi de Remus Borza, şeful Euro Insol, firma desemnată de Tribunalul Bucureşti, la cererea Hidroelectrica, să gestioneze procesul de reorganizare.

"Nu pot să vorbesc. Sunt în nişte şedinţe", a declarat Vulpescu, contactat ieri de ZF pentru a-şi explica această schimbare de poziţie faţă de manage­mentul Hidroelectrica.

Nimic în raportul auditorului

De cealaltă parte, nici raportul auditorului întocmit de KPMG nu vorbeşte în vreun paragraf despre un risc iminent de insolvenţă cu care s-ar putea confrunta Hidroelectrica.

Potrivit KPMG, Hidroelectrica are împrumuturi pe termen lung cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Citibank, ING Bank, EFG Eurobank Luxembourg, Unicredit Bank Austria, Banca Comercială Română, BRD Group Société Générale şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

"Conform acestor contracte de împrumut, societatea trebuie să îndeplinească anumite condiţii, care includ printre altele indicatori financiari calculaţi pe baza situaţiilor financiare ale societăţii întocmite în conformitate cu standardele inter­naţionale de ra­portare financiară, situaţii care nu sunt dispo­nibile la data ra­por­tului nostru, fiind în curs de în­toc­mire. Neîndeplinirea condiţiilor stipu­late în contractele de împrumut, inclusiv cele referitoare la indicatorii financiari, ar putea determina soli­citarea rambursării ancipate a acestor împrumuturi şi în consecinţă anumite datorii pe termen lung ar trebui prezentate ca datorii pe termen scurt, fără a afecta capitalurile proprii ale societăţii", este singura rezervă exprimată în raportul întocmit de KPMG pe data de 25 mai. Pe 15 iunie Hidroelectrica şi-a cerut insolvenţa şi a obţinut-o pe 20 iunie.

Raportul de audit nu le-a dat atunci emoţii băncilor creditoare ale Hidroelectrica, însă o lună mai târziu acestea au aflat cu stupoare că societatea intră în insolvenţă. În urma acestei măsuri, băncile ar putea fi nevoite să provizioneze împrumuturi de zeci sau sute de milioane de lei acordate companiei, ceea ce face ca riscurile la nivelul sistemului bancar să crească foarte mult. De ce nu a văzut auditorul această situaţie?

"Aceşti indicatori (invocaţi de Hidroelectrica în motivarea cererii de insolvenţă - n. red.) nu erau disponibili la data aprobării situaţiilor financiare statutare de către consiliul de administraţie a societăţii asupra cărora noi am emis un raport de audit cu rezerve. Noi urmărim cu atenţie acest subiect şi nu avem alte comentarii în acest moment", au declarat ieri reprezentanţii KPMG.

Reputaţia este mai importantă ca profitul

Surse din piaţă apropiate Hidro­electrica spuneau la începutul acestei săptămâni că situaţia companiei s-ar fi deteriorat semnificativ anul acesta din cauza faptului că negocierile privind preţul de vânzare al energiei pe contractele directe nu au fost finalizate. Practic, compania continua să-şi vândă producţia la preţurile de anul trecut. De altfel, chiar şi în perioada secetei care a afectat compania anul trecut, Hidroelectrica nu a sistat complet livrările către firme ca Energy Holding, ci a continuat să le dea cantităţi mai mici în baza unei funcţii, după cum se arată în raportul admnistratorilor pe 2011.

"Insolvenţa nu este justificată. Hidroelectrica era profitabilă, dar problema ei era că se confrunta cu ceea ce se numeşte un cash cruch, o lipsă de lichidităţi. Toate companiile se confruntă la un moment dat cu asta, dar supravieţuiesc. Cele cu reputaţie bună supravieţuiesc. Ceea ce s-a făcut cu Hidroelectrica este că i s-a stricat toată reputaţia, iar în lumea financiară reputaţia este mai importantă decât profitabilitatea. Este un lucru imatur. Vor trece ani de zile până când Hidroelectrica se va întoarce la ratingul de dinaintea acestei decizii", spun la rândul lor specialişti din sectorul energetic care preferă să-şi păstreze anonimatul.

În cursul zilei de miercuri, agenţia americană de evaluare financiară Moody's a redus cu patru trepte de la Ba1 la B2 ratingul Hidroelectrica pentru că intrarea în insolvenţă indică un risc în creştere ca producătorul de energie să intre în incapacitate de plată.

Ce spune raportul administratorilor semnat de Remus Vulpescu (25 mai 2012)

Consiliul de administraţie consideră că datorită rezultatelor înregistrate până în prezent societatea îşi consolidează poziţia de lider al pieţei de energie şi apreciază soliditatea deciziilor luate, viziunea anticipativă a managementului, valoarea orientării strategice care constă în creşterea eficienţei energetice şi economice în producerea de energie electrică.

Valorile indicatorilor EBITDA şi EBIT şi ponderea lor în total vânzări exprimă capacitatea societăţii de a genera prin activitatea curentă suficient numerar pentru a acoperi nevoile curente.

Pentru încheierea exerciţiului financiar al anului 2011 în condiţii de profitabilitate au fost luate o serie de măsuri tehnico-economice de reducere a cheltuielilor (...) măsuri prezentate şi în consiliul de administraţie al societăţii.

Hidroelectrica, deşi s-a confruntat în anul 2011 cu o secetă severă, a avut totuşi o cotă de piaţă de circa 23,75% din total producţie de energie electrică în sistemul energetic naţional în condiţii profitabile, gestionând eficient resursele de apă.

Ce declara Remus Vulpescu, preşedintele CA, după cererea de insolvenţă (19 iunie 2012)

Cauzele insolvenţei sunt indicatorii financiari ai Hidroelectrica.

Hidroelectrica nu are lichidităţi să-şi plătească apa.

Este evident că o societate cu active de 3 mld. euro care raportează un profit de un milion de euro, nici acela real, este un dezastru de management.