De ce vrea şeful "grupului viitorului" transformarea UE în Statele Unite ale Europei

Autor: Iulian Anghel 22.06.2012

Guido Westerwelle, şeful diplomaţiei germane, preşedinte al unui «grup de reflecţie» care reuneşte mai mulţi miniştri de externe din UE ce analizează viitorul Uniunii Europene sugerează, într-un interviu acordat simultan mai multor publicaţii europene, că o integrare mai profundă, o discuţie despre o federalizare a spaţiului european nu mai poate aştepta.

Din grupul amintiti, autointitulat «grupul viitorului» fac parte miniştri de externe german, spaniol, italian, austriac, belgian, portughez, danez, olandez, polonez şi luxemburghez. Acest grup militează pentru transformare Uniunii Europene într-o federaţie, după modelul Statelor Unite ale Americii.

La 19 iulie, grupul a prezentat un prim raport preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintelui Comisiei, José Manuel Barroso, preşedintelui Eurogrup, Jean-Claude Juncker şi preşedintelui BCE, Mario Draghi. Propunerea acestuia: reducerea puterilor şefilor de stat şi de guvern şi întărirea poziţiei preşedintelui Comisiei care ar urma să fie ales prin sufragiu universal. Acesta ar urma să conducă un guvern european, devenid, astfel, cel mai puternic om politic al UE. Parlamentul European ar urma să fie bicamerale (s-ar crea o "cameră a statelor"). Competenţele statelor ar urma să scadă, iar cele comunitare să se întărească: iată federalizarea care ar face din moneda unică un proiect ireversibil.

În interviul citat, ministrul german de externe explică o parte dintre raţiunile unui astfel dfe proiect.

«Criza a arătat necesitatea accelerării integrării. A fost comisă o greşeală de construcţie, la mometul apariţiei monedei unice: politica economică şi financiară a statelor nu este suficient de coordonată. Trebuie să discutăm, fără tabuuri, mijloacele de a întări Europa pentru a o face mai eficientă şi mai capabilă de acţiune. Europa este mai mult decât o piaţă comună şi o monedă comună. Este o comunitate care ne afirmă cultura comună.»

Aceasta este o viziune pe termen lung, dar, odată cu criza, timpul presează. Ce este de făcut?

«Nu vom putea rezolva problemele de astăzi fără să avem o perspectivă pe termen lung - răspune Guido Westerwelle, şi adaugă:

«Reafirmarea proiectului european este măsura determinantă pentru restaurarea încrederii şi pentru depăşirea crizei datoriilor. Niciun investitor nu va miza pe Europa, dacă nu are sentimentul că Europa crede în ea şi munceşte pentru a merge înainte. Europa nu este doar comunitatea care ne-a permis să ieşi dintr-un secol de război. Este şi garanţia noastră de prosperitate într-o lume multipolară care se globalizează, cu noi centri de putere. Dacă vrem să ajungem la un rezultat în cinci sau zece ani, trebuie să începem să discutăm astăzi. Pentru că integrarea europeană este un proces complex.»

Demintarul german crede că Europa este o casă a cărei construcţie nu trebuie oprită niciodată, o construcţie care nu va fi terminată de noi, cei care trăim acum. De aceea, spune el, critica faţă de anumite căi pe care o ia Europa (extremismul, de pildă), nu este doar legitimă, ci o datorie civică. Dar, trebuie să distingem, arată el: «Trebuie să combatem extremismul politic oferindu-le tinerilor perspective de viitor, graţie unei bune politici economice care mizează pe competitivitate, formare profesională şi intreprinderi mici şi mijlocii. Şomajul tinerilor este cel mai puternic motor al extremismului».

De ce doreşte grupul pe care în conduce ministrul ca preşedintele Comisiei Europene să fie ales prin sufragiu universal?

Guido Westerwelle nu răspunde direct la o astfel de întrebare, dar explică: Atunci când este vorba despre Europa, fiecare trebuie să treacă peste sentimentele naţionale. Va face bine Europei, dacă viitorii candidaţi pentru alegerile europarlamentare din 2014 se vor prezenta electoratului din toate ţările şi vor face campanie în toate ţările europene nu numai în ţările unde vor fi aleşi. Europa ar câştiga atunci feţe mai familiare.

«De aceea, ne-am dori ca fiecare familie politică europeană să propună un cap de listă comun. Trebuie să evităm ca alegerile europene din 2014 să provoace viitoare criză în Europa şi absenteismul să atingă un nivel major.»

Ceea ce discută ministrul german este o critică veche care sună aşa: instituţiile europene, deci proiectul european, sunt lipsite de credibilitate pentru că liderii UE s-au îndepărtat de cetăţeni. Nu poţi construi o Europă adevărată, dacă cetăţenii nu sunt implicaţi şi informaţi. Nu poţi construi proiecte în laborator, fără să le explici oamenilor ţinta şi, atunci când ei ti le resping, să susţii că sunt lipsiţi de viziune.