Finanţele nu garantează pentru Hidroelectrica. Presiunea se mută în sistemul bancar

Ministerul de Finanţe nu va acorda garanţii de stat pentru creditele luate de Hidroelectrica prin intermediul niciuneia dintre instituţiile unde poate lua decizii, spun surse oficiale din Ministerul Finanţelor.

"Ministerul de Finanţe nu va da niciun fel de garanţie pentru Hidroelectrica prin niciuna din entităţile unde are influenţă."

Această variantă mută întreaga presiune din "curtea" Hidroelectrica în sistemul bancar, unde mai mulţi jucători au expuneri totale de 500 milioane de euro pe compania de stat intrată recent în insolvenţă.

Iniţial pe piaţă s-au vehiculat mai multe variante pentru garantarea creditelor de la Hidroelectrica, una dintre acestea vizând implicarea băncii de stat Eximbank. O altă variantă vehiculată a fost aceea de a apela la o banca comercială pentru garantarea creditelor, astfel ca statul să nu intre "pe radarul" Comisiei Europene în condiţiile în care o garantare a creditelor ar însemna ajutor de stat.

Indiferent dacă statul va garanta sau nu în final pentru creditele Hidroelectrica, impactul asupra economiei ar urma să fie major, având în vedere că această mişcare va fi interpretată de pieţe ca un precedent periculos, spun analiştii. Presiunea va trece astfel în curtea băncilor, unde unii jucători ar putea avea probleme dacă vor fi nevoiţi să provizioneze creditele de la Hidroelectrica.

"Acordarea de garanţii din partea statului nu era oricum din start o soluţie pe masa de lucru pentru că o astfel de măsură se consideră ajutor de stat. Această variantă este o soluţie dificilă, dar nu imposibilă", crede analistul financiar Aurelian Dochia.

Mai mult, analistul subliniază că o astfel de măsură va lovi puternic o parte din băncile prezente local, dar şi că îi va obliga pe bancheri să privească cu alţi ochi creditarea companiilor controlate de stat.

"Rezultatul este că băncile cred că vor manifesta reticenţă să continue să crediteze companiile stat cu probleme pentru că din acest moment nu mai există o garanţie implicită pentru aceste companii. Băncile au împrumutat cu o uşurinţă mai ridicată aceste companii pentru că se ştia că o companie de stat nu dă faliment, băncile erau confortabile", notează Dochia.

Aurelian Dochia adaugă că situaţia este complicată şi de contextul tensiunilor de pe pieţele financiare din Uniunea Europeană, dar şi de fragilitatea băncilor locale.

"Sistemul bancar are marjă de manevră. Problema nu se pune la întregul sistem bancar, ci doar pe unele bănci. Situaţia vine după ce sistemul bancar este pe pierdere de doi ani şi nici în 2012 nu va trece pe plus. Unele dintre bănci vor fi puternic afectate de situaţia de la Hidroelectrica."

Pe un ton similar, Matei Păun, CEO al firmei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii BAC Investment, spune că înregistrarea de provizioane pentru datoriile de la Hidroelectrica va trimite unele bănci într-o situaţie dificilă.

"Spre exemplu, Banca Transilvania ar fi afectată în această situaţie (Banca Transilvania are o expunere de aproximativ 21 mil. euro pe Hidroelectrica - n. red.). BT nu este o bancă de talia BRD sau BCR astfel încât să poată susţină cu mai multă uşurinţă o astfel de situaţie", adaugă Păun.

El mai spune însă că neacordarea de garanţii din partea statului ar implica creşterea costurilor la care se împrumută statul în condiţiile în care bancherii vor privi cu alţi ochi companii precum Nuclearelectrica sau Complexul Energetic Turceni.

"Statul va fi obligat să plătească mai scump pentru împrumuturi în acest caz. Pe piaţă se va genera o percepţie de risc, iar companiile de stat vor fi percepute ca firme de sine stătătoare."

În cazul în care statul nu va garanta pentru creditele de la Hidroelectrica, statul va intra în "gura" pieţelor, economia locală urmând a fi percepută cu un risc în creştere, notează analistul.

"Pierderile datorită unei astfel de decizii ar fi incalculabile şi pe termen lung deoarece băncile şi pieţele ţin minte şi funcţionează pe bază de precedente."