Dosarul Hidroelectrica şi consecinţele pentru bănci au ajuns şi în birourile de la BNR

Ziarul Financiar 25.06.2012

Băncile creditoare vor garanţii că nu vor fi restructurări ale datoriilor şi nici eventuale "hair-cut"-uri.

Situaţia celei mai mari companii de stat, Hidroelectrica, intrată surprinzător în insolvenţă, va fi discutată astăzi la Banca Naţională, având în vedere creditele de circa 500 de milioane de euro pe care le are compania energetică la băn­cile comerciale.

Ceea ce la început părea o încercare a noii administraţii a Hidroelectrica şi a noului guvern de a stopa contractele preferenţiale care înseamnă un minus anual de cel puţin 100 de milioane de euro în veniturile companiei se transformă într-o uriaşă problemă pentru sistemul bancar şi, în consecinţă, chiar şi pentru Finanţele României.

Băncile care sunt implicate la Hidroelectrica şi grupurile internaţionale din care fac parte asigură şi finanţarea bugetului de stat prin achiziţia de titluri de stat. Iniţial, reprezentanţii Ministerului Economiei şi cei ai Hidroelectrica ar fi adus în discuţie cu băncile acordarea de garanţii de stat pentru creditele luate de companie, astfel încât să existe con­fortul necesar că această insolvenţă nu va însemna şi o încercare de renegociere a împru­mu­turilor sau chiar pentru un eventual "hair-cut", adică o re­ducere forţată a creditului.

"Mâine (azi - n. red.) va avea loc la BNR o întâlnire cu viceguvernatorul pentru discuţii privind situaţia. Probabil că se va discuta şi despre eventuale garanţii de stat", au spus surse apropiate Hidro­electrica.

Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, precizează însă că BNR nu participă la niciun fel de discuţii cu autorităţile publice responsabile legate de procesul de restructurare a Hidroelectrica pen­tru că "nu avem competenţe în acest sens".

"BNR nu este parte a procesului de reorganizare a acestei companii, ca urmare a extrem de strictei separări de atribuţii şi prerogative între Guvern şi BNR. Urmărim însă cu preocupare consecinţele pozitive sau negative ce ar putea rezulta pentru piaţa financiară ca urmare a acestui proces şi cola­borăm cu băncile în baza mandatului nostru de supraveghere prudenţială", a menţionat Olteanu.

Va da însă sau nu Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, o eventuală garanţie băncilor pentru creditele luate de Hidroelectrica? "Ministerul de Finanţe nu va da niciun fel de garanţie pentru Hidroelectrica, prin niciuna dintre entităţile unde are influenţă", au spus ieri surse oficiale din Ministerul Finanţelor.

Pe de altă parte, insolvenţa Hidroelectrica nu va fi pe agenda de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), deşi este vorba de si­gu­ranţa a 25% din sistemul energetic din România.

"Din cauză că Guvernul României nu a dorit să pună pe agenda CSAT subiectul insolvenţei societăţii Hidroelectrica, Administraţia Preziden­ţială nu are informaţiile oficiale legate de această operaţiune şi, prin urmare, se află în imposibilitatea de a se pronunţa pe acest subiect. Menţionăm că Guvernul României şi-a asumat decizia privind intrarea în insolvenţă a companiei Hidroelectrica fără a pune acest subiect în dezbaterea CSAT, asu­mân­du-şi astfel decizia şi consecinţele ei", au răs­puns reprezentanţii Adminis­traţiei Preziden­ţiale la întrebările ZF privind situaţia Hidroelectrica şi dacă nu ar fi trebuit discutat subiectul în CSAT.

Totuşi, legea spune că acest Consiliu Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) este convocat de preşedintele ţării, care îndeplineşte rolul de preşedinte al CSAT (premierul are funcţia de vice­preşedinte), sau de către o treime din membrii săi, iar or­di­nea de zi a CSAT este stabilită de preşe­dinte, cu consultarea vicepreşedintelui (art. 7 din Legea 415/2002 de funcţionare a CSAT).