Băncile au primit la întâlnirile cu Ponta şi Georgescu doar „confortul verbal“ că nu li se va întâmpla nimic rău la Hidroelectrica

Autori: Roxana Petrescu , Carol Dan 26.06.2012



Premierul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu şi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu s-au întâlnit ieri la prânz cu reprezentanţii băncilor care au expunere pe Hidroelectrica în încercarea de a-i asigura că insolvenţa companiei de stat nu le va afecta interesele şi nici liniile de credit acordate societăţii.

Premierul a trecut câteva minute pe la locul de întâlnire care a fost la Clubul BNR din Cotroceni pentru a discuta cu bancherii şi pentru a le explica personal raţiunea care a stat la baza cererii de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica. Discuţiile conduse de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu şi purtate între bancheri, reprezentanţi ai Hidroelectrica şi oficialii guvernamentali au ajuns repede la problema acordării de către stat a unor garanţii.

"La această discuţie noi am primit numai asigurări verbale de confort. Am fost asiguraţi că această acţiune are sprijinul FMI şi al Comisiei Europene şi că există posibilitatea ca Eximbank să acorde un credit Hidroelectrica pentru a fi un fel de garanţie de cash până se reziliază contractele vechi şi intră în vigoare contractele noi care au la bază preţuri mai mari pentru energie", a menţionat pentru ZF o sursă participantă la întâlnire.

O altă sursă a menţionat că a fost o întâlnire bună, dar era şi mai bine dacă avea loc înainte ca Hidroelectrica să-şi ceară insolvenţa. "Totuşi, este bine că s-a deschis un canal de comunicare, dar mai sunt multe lucruri de clarificat."

La discuţie a venit şi Nicolae Cinteză, şeful supravegherii BNR, pentru că s-a pus problema cum se încadrează şi se provizionează creditele date pentru Hidroelectrica, o societate în insolvenţă. Şi reprezentanţii BNR au încercat să-i liniştească pe bancheri în privinţa modului de tratare a acestor credite, dar până la urmă fiecare bancă are propriile norme şi există posibilitatea ca unele dintre ele, în special cele care sunt sucursale, să fie nevoite să facă provizioane.

Oficialii guvernamentali, premierul şi ministrul finanţelor, le-au spus bancherilor că speră ca până la finalul anului să rezolve situaţia contractelor cu băieţii deştepţi de la Hidroelectrica şi astfel să vândă energia pe piaţa liberă, la preţuri mult mai mari, ceea ce ar îmbunătăţi mult lichiditatea companiei.

Reprezentanţii guvernului au trecut dincolo de această situaţie de insolvenţă şi le-au spus bancherilor că vor să pună management privat la companie şi chiar să meargă înainte cu procesul de vânzare a 10% din acţiunile Hidroelectrica pe bursă, dar până la urmă, ca o concluzie a întâlnirii, băncile au primit numai asigurări verbale (Cristian Hostiuc - cristian.hostiuc@zf.ro)

Hidroelectrica ar putea lua bani de la Eximbank pentru plata ratelor. Administratorul companiei încearcă să-i liniştească pe bancheri, dar conturile sunt goale

Administratorul judiciar al Hi­dro­electrica încearcă să-i liniş­tească pe bancherii care de o săp­tămână trăiesc coşmarul celei mai mari insolvenţe din Ro­mânia ale cărei efecte pentru sectorul finan­ciar local au fost asemănate de analişti cu cele provocate de picajul Lehman Brothers. "Avem bani pentru toţi", spun cei care acum au în mâini destinul celui mai valoros activ al statului român. Pe de altă parte, surse guvernamentale spun că Eximbank ar pregăti un credit destinat Hidroelectrica tocmai pentru plata ratelor şi a dobânzilor, în timp ce Ministerul Economiei spune că societatea este în deficit de cash.

"Avem bani în cont şi plătim, de unde îngrijorarea băncilor? Vrem ca băncile să ne fie parteneri într-o colaborare onestă, bazată pe încredere. Hidroelectrica are bani pentru toate obligaţiile de finanţare la termen", a declarat pentru Mediafax Remus Borza, avocatul care controlează compania Euro Insol, desemnată săptămâna trecută în poziţia de administrator judiciar al Hidroelectrica.

Surse guvernamentale spun însă că la Eximbank s-ar pregăti un credit destinat tocmai finanţării ratelor şi dobânzilor pe care Hidroelectrica le are de plătit în contul creditelor contractate.

"Eximbank va da un credit pentru plata ratelor şi dobânzilor pe care le are Hidro­electrica", au precizat surse guvernamentale. Reprezentanţii Eximbank nu au putut fi contactaţi pentru a comenta această situaţie.

În cursul zilei de ieri bancherii care au dat bani pentru finanţarea Hidroelectrica au avut o întâlnire în prezenţa BNR pentru a discuta despre situaţia insolvenţei companiei. BNR este direct interesată ca supraveghetor al sistemului bancar şi în urmărirea indicatorilor de prudenţialitate ai băncilor.

Borza nu a mai putut fi contactat pentru detalii suplimentare. Nici Remus Vulpescu, preşedintele consiliului de administraţie al Hidroelectrica şi şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), nu a putut fi contactat pentru comentarii pe această temă.

Banii şi conturile sunt goale

Deşi Borza spune că sunt bani suficienţi pentru toate băncile, un comunicat al Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, arată că fluxul de numerar aferent primului semestru din 2012 a fost negativ, relevând un deficit de numerar de 774 de milioane de lei (173,5 milioane de euro).

"Fluxul de numerar previzionat pentru semestrul II 2012 este negativ, relevând încasări de 1,85 de miliarde de lei şi plăţi de 2,46 de miliarde de lei", mai spun reprezentanţii Ministerului Economiei, care au mai precizat că şi în 2011 şi în 2010 Hidroelectrica s-a confruntat cu un deficit de numerar de 968,5 de milioane de lei.

"Situaţia fluxului de numerar la nivelul acestui operator economic denotă existenţa unor disfuncţionalităţi care trebuie identificate şi asumate corect şi echilibrat. Hidroelectrica se va decupla de la mecanismele de naţionalizare a costurilor şi privatizare a profiturilor care s-au manifestat în activitatea sa", spune Ministerul Economiei. Instituţia precizează că procesul de reorganizare nu se va face prin vânzare de active sau prin concedieri, ci printr-o politică de vânzări mai bună, prin valorificarea po­tenţialului hidroenergetic neamenajat, precum şi prin implementarea guvernanţei corporative.

Câţi bani are de înapoiat Hidroelectrica

Datele din raportul administratorilor din 2011 arată că Hidroelectrica avea la finalul anului trecut datorii de 2,5 miliarde de lei către instituţiile bancare, un miliard de lei fiind credite pe termen scurt, iar restul sumei reprezintă împrumuturi pe termen lung. Pe termen scurt, cei mai mari creditori ai companiei sunt BRD cu 299,4 milioane de lei, RBS Bank cu 120,5 milioane de lei, Banca Transilvania cu 94,1 milioane de lei şi Citibank Europe cu 84,8 milioane de lei. Alpha Bank, ING Bank şi Libra Bank se află şi ele pe lista băncilor care au dat credite pe termen scurt. Pe termen lung, cei mai mari creditori ai Hidroelectrica sunt UniCredit Bank Austria, cu 306,2 milioane de lei, BIRD cu 217,5 milioane de lei şi BCR cu 187,8 milioane de lei. Pe listă se mai află ING Bank, BRD, EFG Eurobank, UBS şi BERD.

Efectele negative

Specialiştii din piaţă spun că o astfel de insolvenţă ar putea îngheţa creditarea şi pentru alte companii de stat, unul dintre puţinele sectoare pe care bancherii s-au încumetat să le mai finanţeze în ultimii ani. Mai mult, din cauza insolvenţei Hidroelectrica, băncile ar putea fi obligate să provizioneze aceste credite, ceea ce ar însemna să înregistreze pierderi şi să fie obligate să-şi suplimenteze capitalurile.

Pe de altă parte, potrivit unor declaraţii recente făcute de Remus Borza, adminis­tratorul judiciar a avut discuţii cu toate băncile implicate în finanţarea Hidroelectrica, unele dintre ele având chiar o atitudine constructivă în ceea ce priveşte procesul de reorganizare a celui mai mare producător de energie din România.

Tot potrivit lui Borza, problema constituirii unor provizioane nu ar trebui să fie atât de delicată, în contextul acesta nu ar trebui să depăşească 10-15% din sumele împru­mutate.



Şmen sau mică jonglerie dâmboviţeană

De cealaltă parte a baricadei, reacţiile din domeniul bancar au fost extrem de acide. De exemplu, Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, a spus că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia din cauza riscului reputaţional al statului. Tot Bogza a spus că nu se răspunde "la un şmen cu un şmen".

Mişu Negriţoiu, directorul general al ING România, a spus la rândul său că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este "absolut contraproductivă" şi că reprezintă "o mică jonglerie dâmboviţeană."