FP: Insolvenţa Hidroelectrica este riscantă şi ridică semne de întrebare privind ofertele publice

Procedura insolvenţei la Hidroelectrica este una riscantă şi ridică semne de întrebare în legătură cu derularea viitoarelor oferte publice, afirmă managerul Fondului Proprietatea, Greg Konieczny.

"Insolvenţa este un semn de întrebare privind siguranţa viitoarelor oferte publice. Imediat după ce a apărut informaţia (privind cererea de insolvenţă la Hidroelectrica, n.r), investitorii ne-au întrebat ce se va întâmpla cu viitoarele oferte publice. Este foarte important acum să se arate angajament că se va continua procesul de privatizare, implicit la Hidroelectrica, unde deja s-a ales consorţiu (pentru intermediera listării la Bursă, n.r). Guvernul poate arăta angajament pentru a respecta înţelegerile cu instituţiile internaţionale", a afirmat Konieczny într-o conferinţă de presă.

Hidroelectrica a solicitat pe 15 iunie intrarea în insolvenţă, din cauza scăderii cifrei de afaceri şi a creşterii datoriilor, iar Tribunalul Bucureşti a admis cererea pe 20 iunie.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, afirma la o zi după solicitarea insolveţei că situaţia a fost determinată de "un dezastru de management" şi seceta din 2011 şi nu vizează falimentul companiei, ci reorganizarea. El spunea atunci că insolvenţa va dura 16-18 luni şi nu va duce la vânzarea de active sau închiderea de hidrocentrale.

Managerul Fondului Proprietatea crede că principalele motive pentru care Hidroelectrica a ajuns să ceară deschiderea procedurii de insolvenţă sunt contractele bilaterale şi preţul reglementat la care vinde energie. El a spus, miercuri, că sunt doua variante pentru soluţionarea contractelor bilaterale, respectiv anularea acestora sau renegocierea lor astfel încât preţul să fie stabilit la nivelul pieţei.

Konieczny a menţionat, totodată, că Fondul Proprietatea a propus atât fostului, cât şi actualului Guvern, diferite modalităţi de rezolvare a situaţiei de la Hidroelectrica, însă niciun Executiv nu a urmat propunerile. El nu a precizat propunerile prezentate Guvernelor.

"Noul Guvern a acţionat cum a vrut. Procedura insolvenţei este una riscantă", a adăugat el.

Întrebat care va fi reacţia Fondului Proprietatea în cazul în care administratorul judiciar va propune vânzarea unor active ale Hidrolectrica, Konieczny a spus că Fondul se va opune şi va face orice pentru a opri o astfel de operaţiune.

"O atfel de decizie trebuie luată de un management profesionist. Cu tot respectul pe care îl am faţă de administratorii temporari, este nevoie de cineva care petrece mult timp în sectorul energetic pentru a afla valoarea reală a activelor şi apoi pentru a le vinde. Pentru a fi vândute de administratorul judiciar este mai riscant", a arătat managerul Fondului Proprietatea.

El speră procedura insolvenţei să fie încheiată după câteva luni, iar anul viitor acţiunile Hidroelectrica să fie listate la bursă.
Konieczny a afirmat că Fondul Proprietatea a aflat mai târziu despre insolvenţa Hidroelectrica, întrucât reprezentantul său în CA de la Hidroelectrica nu putea să divulge decizia Consiului de Administraţie din motive de confidenţialitate.

"Membrii board-ului nu trebuie să divulge informaţii confidenţiale, la fel a fost şi la Hidroelectrica. Din acest motiv am aflat abia luni de insolvenţă, şi nu vineri. Am cerut minuta şedinţei Consiliului de Administraţie şi aşa am aflat cum a votat reprezentantul nostru. Dacă aş fi fost în locul reprezentantului, aş fi votat la fel. Totuşi, nu vă pot spune cum a fost votul, din motive de confidenţialiltate. Noi nu dăm mandate reprezentanţilor noştri în consilii, ci ei trebuie să ia deciziile după cum cred mai bine", a adăugat managerul Fondului Proprietatea.

Ca urmare a intrării Hidroelectrica în insolvenţă, Fondul Proprietatea va înregistra la zero valoarea acţiunilor deţinute la companie, ceea ce va duce la scăderea cu 21% a valorii activului net.

În această situaţie, dacă anul viitor valoarea activului net pe acţiune va fi mai mică decât valoarea nominală a titlurilor, de 1 leu, Fondul ar putea să nu distribuie dividende, potrivit lui Konieczny.

"Ar putea fi un risc şi trebuie să vedem care va fi situaţia la acel moment. Dacă difenţa dintre cele două valori va fi foarte mică, va trebui să vedem cum interpretăm reglementările şi ce putem face până atunci, pentru a reuşi să putem distribui dividendele. Sper ca insolvenţa să fie de scurtă durată şi să nu ajungem în această situaţie", a afirmat el.

La finalul lunii mai, participaţia FP la Hidroelectrica era evaluată la 3,288 miliarde lei şi reprezenta aproape 21% din activul net. În acelaşi timp, valoarea activului net pe acţiune se situa la 1,1688 lei. Luând în calcul doar reducerea la zero a valorii participaţiei la Hidroelectrica, valoarea activului net pe acţiune va scădea la 0,9236 lei.

La data de 8 iunie, investitorii instituţionali străini deţineau 48,26% din acţiunile Fondului Proprietatea, iar acţionarii persoane juridice înregistrate în România aveau 9,68%. Investitorii persoane fizice români deţineau 29,97%, iar persoanele fizice străine aveau 7,69% din acţiuni.

Cei mai mari acţionari ai Fondului Proprietatea sunt fondul american de hedging Elliott Associates, care la finalul lunii martie controla indirect 13,91% din acţiuni, şi City of London (9,8%).

Cel mai mare acţionar persoană fizică, Georgia Palade van Dusen, nepoata fostului industriaş Nicolae Malaxa, deţinea la mijlocul lunii mai un pachet reprezentând 4,93% din acţiuni.

Acţiunile Fondului Proprietatea au încheiat şedinţa bursieră de marţi în scădere cu 0,68%, la 0,44 lei. La această cotaţie, capitalizarea Fondului este de 6,062 miliarde lei (1,357 miliarde euro). În sesiunea de miercuri, titlurile sunt suspendate de la tranzacţionare, pentru întâlnirea acţionarilor.