Summit de foc pentru Uniunea Europeană: vor fi scoase Spania şi Italia din vârtejul pieţelor?

Spania, care a cerut oficial în aceas­tă săptămână ajutor de până la 100 mld. euro pentru băncile ei, a aver­ti­zat prin premierul Mariano Rajoy că nu se va putea împru­mu­ta prea mult timp de pe pieţele de finanţare din cauza costurilor ridicate, scrie Thomson Reu­ters. Banca Spaniei a aten­ţio­nat la rân­dul ei că ritmul de scădere al eco­nomiei a ac­ce­lerat, ceea ce complică efor­turile gu­ver­nului de a res­pecta ţin­tele bugetare sta­bilite cu UE. Spania este a pa­tra econo­mie ca mă­rime din zona euro, iar un eventual bailout ge­ne­ral al acestui stat va slăbi enorm me­ca­nis­me­le de sal­vare ale zonei euro. Madridul vrea să ma­joreze ta­xa pe va­loa­rea adăugată (TVA) şi ta­xe­le pe energie şi pro­prietate, pen­tru a reduce de­fi­citul bugetar, care este deja aproape de ni­velul ţintit pentru întregul an, scrie CNBC.com.

În perioada ianuarie-mai deficitul buge­tar spaniol a ajuns la 3,41% din PIB, iar ţinta pen­tru sfârşitul anului este de 3,5% din PIB. Deficitul reflectă transferuri de aproximativ nouă miliarde de euro pe care autorităţile cen­tra­le le-au oferit regiunilor cu probleme şi care au majorat deficitul total la 36,4 mi­liar­de de euro la sfârşitul lunii mai. TVA este de 18% în Spania, unul dintre cele mai scăzute ni­veluri din UE, însă pentru multe produse taxa este redusă la 8% şi chiar la 4%.

"Cel mai urgent subiect este cel al finan­ţării. Nu ne putem finanţa pentru mult timp la preţurile pe care le plătim acum", a spus Rajoy. Randamentele obligaţiu­ni­lor spanio­le scadente la zece ani oscilează în jurul pra­gu­lui de 7%, la care Grecia, Irlanda şi Portu­galia au cerut bailout-uri internaţionale.

Italia este hotărâtă să lupte cu Germania

Vârtejul de pe pieţe provocat de proble­me­le din peninsula iberică a atins şi Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, care şi-a văzut asemenea Spanei costurile de fi­nanţare urcând la niveluri nesus­te­nabile. Pre­mierul italian Mario Monti a anunţat că este hotărât s-o înfrunte la summit Angela Merkel pentru a o con­vin­ge să accepte fondurile de bailout EFSF şi ESM să cumpere obligaţiuni ale statelor cu probleme pentru a reduce costurile de finan­ţare de pe pieţe. Majoritatea analiştilor sunt de acord că Europa nu-şi poate permite să salveze şi Italia şi Spania.

Monti a declarat în faţa parlamentarilor că nu va merge la Bruxelles pentru a semna de­cizii dinainte stabilite şi că este pregătit să pre­lungească summitul până duminică noap­tea dacă este nevoie pentru a obţine ceea ce vrea. Planul italian este susţinut de pre­şe­dintele francez Francois Hollande. El a mai propus ca fondurile de salvare să fie fo­losite pentru a injecta lichidităţi în băncile spa­niole, idee agreată de FMI.

Comisarul european pentru economie Olli Rehn a propus, de asemenea, emisiuni co­mune de eurobonduri pentru a reduce po­va­ra costurilor de finanţare pentru eco­no­mi­ile mai slabe din zona euro. Acest scenariu este susţinut puternic de Hollande şi Monti.

Însă pentru Germania colectivizarea da­to­riilor este un subiect tabu, cel puţin până când la nivelul zonei euro nu se ajunge la o uniu­ne bugetară mai strânsă, adică un con­trol centralizat al bugetelor, notează Fi­nan­cial Times. Marţi, Merkel a atenţionat că euro­bondurile nu vor exista "atât timp cât va trăi" ea. Germania este cel mai mare contri­buabil la bailout-urile din zona euro.

Analiştii se aşteaptă la puţine rezultate concrete

Liderii europeni vor discuta la summit şi un raport al pre­şedintelui Consiliului Euro­pean Herman Van Rompuy care stabileşte paşii urmaţi de zona euro către o uniune ban­cară şi fiscală mai strânsă. Raportul pro­pu­ne stabilirea unui supraveghetor comun al băn­cilor din UE şi infiinţarea unui meca­nism comun de garantare a depozitelor ban­care. Documentul face, de asemenea, re­fe­ri­re la reguli bugetare mai stricte precum sta­bi­lirea anual a limitei superioare a bugetelor na­ţionale şi a datoriilor în zona euro. Pentru a pu­tea încălca limitele statele va trebui să ob­ţină aprobarea partenerilor. O versiune an­te­rioară a raportului prevedea ca UE să aibă puterea de a replanifica bugetele ţărilor care nu respectă regulile privind deficitele şi da­toriile. Versiunea nouă nu mai conţine această propunere.

Analiştii sunt reticenţi că la summit li­derii vor aduce soluţii concrete. Sunt însă şanse mari ca la reu­niu­ne să se stabilească structura de ba­ză a unei uniuni monetare şi un pachet de stimulare eco­nomică de 130 miliarde euro constând în bonduri de infrastructură, fonduri regionale redistribuite şi împrumuturi ale Băncii Europene de Investiţii.