Iată compania care nu are niciun şef, director sau manager. Cum funcţionează?

Autor: Ioana Nita 30.06.2012

Valve, o companie americană producătoare de jocuri video cu sediul în Washington, notează pe site-ul său că încă de la fondare, în 1996, nu a avut şefi, manageri sau proiecte alocate. Însă cei 300 de angajaţi ai companiei recrutează personal pentru a lucra la proiecte pe care ei le consideră profitabile. Compania acordă o deosebită importanţă mobilităţii, încât birourile au roţi, permiţându-le astfel angajaţilor să se grupeze în echipe după cum vor pentru a lucra, scrie The Wall Street Journal.

În ultimii ani, companiile au renunţat la ierarhiile de conducere, eliminând nivelul de management intermediar care poate crea blocaje şi încetini productivitatea. Cei care au mers mai departe cu ideea şi au renunţat complet la şefi, spun că astfel angajaţii sunt mai motivaţi şi mai flexibili, chiar dacă anumite atribuţii, precum luarea deciziilor şi recrutarea personalului, pot necesita mai mult timp pentru a fi îndeplinite.

La compania Valve nu există promovări, doar noi proiecte. Pentru a stabili salariile, angajaţii fac un clasament al colegilor - în care nu se includ -, fiecare votându-l pe cel care creează cea mai multă valoare. Compania a refuzat să ofere informaţii cu privire la valoarea salariilor. Orice angajat poate participa la deciziile de angajare, care sunt luate în general de echipe. Concedierile, care sunt destul de rare, se fac în acelaşi mod: echipele iau împreună decizia dacă un angajat nu este productiv.

În ceea ce priveşte proiectele, cineva este de obicei manager de facto, spune Greg Coomer, un angajat Valve care lucrează de 16 ani în companie la secţiunea de design al produselor. El menţionează că situaţia când nimeni nu preia conducerea reprezintă un semnal că proiectul nu merită realizat.

Atunci când angajaţii nu sunt de acord cu privire la păstrarea sau renunţarea la anumite produse, piaţa decide. "Când nu putem ajunge la un consens - ceea ce se întâmplă foarte rar - livrăm produsele pe piaţă pentru a afla cine are dreptate. Cu timpul, ne-am obişnuit cu ideea că am putea greşi când facem acest lucru, dar clienţii noştri ştiu că dacă dăm greş, vom rezolva problema", a afirmat Coomer.

Angajarea unor persoane motivate este vitală pentru buna funcţionare a sistemului "fără şef", care nu este potrivit pentru oricine. Majoritatea angajaţilor au nevoie între 6-12 luni pentru a se adapta sistemului, iar alţii pleacă înainte de acest termen.

Cu toate acestea, sistemul "fără şef" are şi dezavantaje. Fără clasicii manageri, identificarea angajaţilor cu rezultate slabe poate fi mai dificilă. Chiar şi în ghidul angajatului, un manual în care se explică filozofia companiei şi procedurile, se menţionează că deciziile eronate de angajare "pot trece uneori neobservate pentru o perioadă prea îndelungată".

Rezultatele cercetărilor recente, care au studiat impactul pe care îl are organizarea fără şefi în cadrul unei companii, sunt diferite. În urma realizării unui studiu, cercetătorii de la Universitatea din Iowa şi A&M din Texas, au descoperit că echipele de muncitori din uzine care se supraveghează reciproc au performanţe mai ridicate decât cei care lucrează în companiile cu ierarhii tradiţionale, atât timp cât membrii echipelor se înţeleg bine. "Echipele îşi asumă de cele mai multe ori atribuţiile de manager. Angajaţii colaborează între ei, se încurajează şi se susţin reciproc", a menţionat Stephen Courtright, co-autor al studiului.

Însă, alte studii au arătat că ierarhiile dintr-o companie pot creşte productivitatea angajaţilor şi că a avea un rol bine definit în cadrul firmei poate ajuta salariaţii să fie mai eficienţi.

O altă companie americană care a aplicat sistemul "fără şef" este General Electric. Unele dintre uzinele aviatice ale companiei nu au avut şefi, gigantul industrial menţionând că adoptă acest model pentru a creşte productivitatea în fabricile care au un număr relativ mic de angajaţi.