Cum l-a salvat Victor Ponta pe Francois Hollande

Autor: Iulian Anghel 29.06.2012

Comisia Europeană a propus în reuniunea Consiliului European ca România şi alte state membre să nu aibă fonduri UE reduse în perioada 2014-2020, susţine premierul român.

"O veste bună", a subliniat Victor Ponta, după prima zi a Consiliului European de la Bruxelles, la care a participat.

O "veste bună"? Unde este vestea? Pentru că niciodată Comisia Europeană nu a propus diminuarea de fonduri de coeziune, ci, eventual, anume clarificări pe această zonă şi majorarea contribuţiei ţărilor membre la bugetul Uniunii (la 1.025 mld. euro pentru 2014-2020, în vreme ce contributorii neţi cer diminuarea acestei sume cu cel puţin 100 mld. euro.)

Cele care cer diminuarea bugetului UE sunt, aşadar, unele state membre. Cele care dau bani, nu care iau de la UE. Pentru că statele alimentează bugetul Uniunii şi nu Comisia Europeană. Din acest punct de vedere, poziţia Comisiei nu este o noutate, nu este o "veste" cum o numeşte premierul român.

Care ar putea fi totuşi "vestea" pentru România?

Pactul de creştere economică a rudei sale socialiste, Francois Hollande, preşedintele Franţei, pentru care Victor Ponta a făcut o pasiune încă din campania electorală a acestuia.

Ce prevede acest pact de creştere? 120 mld. euro pentru dezvoltare în domenii de viitor şi pentru un acces mai uşor al companiilor la liniile de finanţare ale băncilor. De unde ar urma să vină aceşti bani? 60 mld. euro vor veni din fondurile europene necheltuite, iar restul de la BEI. Cu alte cuvinte, o bună parte din bani nu sunt adusi din altă parte, ci luaţi de la cei care nu cheltuiesc fonduri europene.

Ups! Cine nu cheltuieşte banii europeni? Care a fost poziţia premierului român faţă de acest pact şi de sursele lui de finanţare? Nu ştim încă, premierul va prezenta, săptămâna viitoare, Parlamentului concluziile summit-ului.

Când acest plan a fost pus pe tapet, vulpea bătrână, Traian Băsescu, a sărit ca arsă. Se întâmpla la summit-ul informal al UE, din mai, în care urma să fie discutat acest aspect al planului lui Hollande, astfel încât el să fie aprobat în această săptămână, ceea ce s-a şi întâmplat.

"Măsurile de creştere economică nu trebuie să vizeze în nici un caz, din punctul nostru de vedere, diminuarea fondurilor structurale. Chiar dacă, spre exemplu, un stat n-ar reuşi să cheltuiască în timp util sumele alocate, trebuie să găsim formule de extindere a timpului şi nu de reducere a sumelor alocate. Spre exemplu, acum avem pentru execuţia bugetară 2007-2013 încă doi ani după terminarea exerciţiului bugetar. Voi aduce în duscuţie extinderea termenului la trei ani" a susţinut Băsescu.

Premierul român are, poate, dreptate să spere că pentru exerciţiul financiar 2014-2020 fondurile europene destinate României nu vor fi diminuate. Dar ce se va întâmpla cu cele a căror cheltuire a întârziat în actualul exerciţiu financiar? A continuat România să ceară, prin Victor Ponta de această dată, extinderea perioadei în care ei pot fi cheltuiţi?

Nu există un pericol ca fondurile destinate, iniţial, României să finanţeze pactul de creştere a lui Francois Hollande? Pentru că, să fim serioşi. La câtă foame de bani este în UE, 120 mld. euro nu înseamnă nimic altceva decât satisfacerea orgoliului liderului socialist francez. Şi, fără discuţie, Ponta a mers pe mâna lui Hollande, i-a salvat, alături de alţii, orgoliul. Dar, concret, poziţia României care a fost? Acesta lucru trebuie să-l explice premierul.