Creditul de retail continuă să rămână îngheţat şi după promoţiile din primăvară

Românii nu s-au înghesuit să ia credite de la bănci în prima jumătate a acestui an în ciuda promoţiilor aruncate de bancheri pe piaţă, dar cei care vor dori să se împrumute în perioada următoare ar putea plăti dobânzi mai mari şi ar putea găsi mai greu finanţare.

Costul la care băncile se împrumută între ele a crescut cu circa un punct procentual în ultima lună şi jumătate, în timp ce BNR a oprit ciclul de relaxare a politicii monetare din cauza tensiunilor externe, astfel că spaţiul de manevră pe care băncile îl au pentru a reduce dobânzile la credite este tot mai restrâns.

Indicatorii Robor la 3 şi 6 luni, care reprezintă reperul de preţ pentru multe din creditele acordate populaţiei, s-au stabilizat în prezent la 5,3%-5,5% pe an, în condiţiile în care în aprilie şi mai indicele Robor la trei luni scăzuse până la 4,2% pe an, iar costul resurselor cu scadenţa la şase luni coborâse la 5% pe an. Multe bănci şi-au actualizat la finalul lunii iunie dobânzile la credite în concordanţă cu evoluţia costului finanţării pe piaţa interbancară, costul total al creditelor fiind evident afectat de creşterea Robor mai ales că în ultima perioadă anunţurile privind reducerea marjelor de câştig ale băncilor au lipsit aproape complet. "Ţinând cont de climatul politico-economic incert, persistenţa aversiunii la risc la care se adaugă şi reducerea expunerilor băncilor-mama, activitatea de creditare în general rămâne modestă. Mai mult, pe segmentul de creditare a populaţiei (credit de consum) este posibil să înregistrăm stagnare sau chiar o dinamică negativă", afirmă Georgiana Constantinescu, economist la Credit Europe Bank Bancherii aruncaseră pe piaţă promoţii la creditele de consum în primăvară pe fondul aşteptărilor de revenire a economiei, dar acestea au fost abandonate pe măsură ce tensiunile de pe pieţele externe s-au acutizat. Băncile s-au plâns constant de lipsa cererii, dar acum multe dintre ele sunt mai atente la proiectele pe care le finanţează având în vedere că resursele sunt mai puţine şi mai scumpe. Multe bănci străine au redus drastic accesul la finanţare externă al subsidiarelor locale în condiţiile în care trebuie să-şi majoreze capitalurile, iar acestea sunt nevoite să atragă mai multe resurse locale. Lupta pe economiile clienţilor ţine însă la un nivel ridicat dobânzile la depozite, care reprezintă o altă piedică pentru reducerea costului creditelor. Dobânda medie la depozitele în lei ajunge la circa 6% pe an, fiind de trei ori peste inflaţie. La euro, multe oferte trec de 4% pe an. BNR a criticat în mod constant bancherii pentru că ţin foarte sus dobânzile la depozite, iar în ultima perioadă banca centrală s-a arătat foarte îngrijorată de procesul de reducere a expunerii băncilor-mamă din zona euro pe piaţa locală. Scăderea expunerii este cu atât mai îngrijorătoare cu cât finanţarea de la băncile mamă este vitală pentru subsidiarele locale, iar banca centrală se vede nevoită să înlocuiască această finanţare prin linii de credit proprii. Ultimele licitaţii repo (prin care BNR acordă lichiditate în schimbul titlurilor de stat deţinute de bănci) au înregistrat o cerere record din partea jucătorilor din piaţă. Soldul creditului acordat populaţiei ajungea la aproape 106 miliarde de lei (24 mld. euro) la finalul lunii mai, la valori exprimate în lei fiind în creştere cu 1,4% faţă de sfârşitul anului trecut. Calculat în euro, soldul este în scădere, ceea ce înseamnă că în realitate portofoliile băncilor s-au subţiat având în vedere că două treimi din creditele acordate populaţiei sunt în valută. "În primele cinci luni creditarea pentru populaţie s-a contractat, pe fondul creşterii restrictivităţii, precum şi al scăderii cererii eligibile pentru credite, în condiţiile intensificării presiunilor de pe piaţa muncii. Băncile par să fie mai deschise să crediteze populaţia în ultima perioadă, astfel că s-ar putea să avem o dinamică pozitivă a creditării populaţiei, însă creşterea va fi modică, de 2-3%", apreciază Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Creditarea nu îşi revine în ciuda semnalelor pozitive din economie, bancherii raportând o evoluţie mai bună a activităţii de finanţare pe segmentul companiilor. În cazul persoanelor fizice reticenţa este însă mai mare.

"Creditarea şi şomajul răspund condiţi­ilor economice cu întârziere. Până să în­ceapă să crească creditarea este nevoie de o perioadă mai lungă de creştere economică. Până atunci creditarea va rămâne la nivelul pe care îl observăm din 2009 încoace", explică analistul economic Florin Cîţu. El apreciează că nici scăderea dobânzilor nu a fost suficientă pentru reluarea creditării.

Dobânzile au scăzut uşor în primele luni din acest an, dar este tot mai greu de întrevăzut o continuare a acestui trend în perioada următoare. Creşterea costului finanţării pe piaţa interbancară se va reflecta imediat în costul creditului. Spre exemplu, o creştere cu un punct procentual a dobânzii la un credit ipotecar de 180.000 de lei pe 30 de ani se reflectă într-o creştere cu circa 130 de lei a ratei lunare.

Creditele ipotecare în lei au fost mult timp marginalizate pe piaţă din cauza dobânzilor foarte mari, dar în ultimele luni băncile reduseseră vizibil dobânzile pentru a convinge clienţii să se împrumute în moneda în care au veniturile. Mişcarea băncilor a fost forţată inclusiv de politica BNR de res­tricţionare a finanţărilor în valută.