FMI: Presiunile politice vor fi puternice în următoarele luni. Atenţie la posibilul derapaj al cheltuielilor bugetare

Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează că presiunile politice vor rămâne puternice în următoarele luni şi este posibil ca presiunile de relaxare a consolidării fiscale şi a reformelor structurale să se intensifice în contextul alegerilor, deşi noul Executiv şi-a afirmat cu fermitate angajamentul faţă de programul economic agreat cu Fondul, se arată în raportul privind România publicat de FMI.

Fondul avertizează că disciplina strictă în materie de cheltuieli va continua să fie esenţială pentru atingerea ţintei de deficit bugetar, setată pentru acest an la 2,2% din PIB.

"În ciuda creşterii salariilor, cheltuielile cu personalul trebuie să rămână la 6,7% din PIB în 2012 - ne­schimbate faţă de anul trecut - ceea ce reflectă continuarea declinului puternic al angajărilor în sectorul public. Relaxarea uşoară a ţintei de deficit bugetar cash are un impact neglijabil asupra sustenabilităţii datoriei."

FMI a fost de acord în primăvară cu relaxarea ţintei de deficit bugetar pentru 2012 de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB.

În raportul FMI se arată că guvernul a redus numărul salariaţilor din sectorul public cu 7.000 de persoane, resursele economisite urmând să fie realocate către investiţii şi pentru cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene.

FMI şi Comisia Europeană au acceptat în luna mai majorarea salariilor bugetarilor, într-o primă fază cu 8%, din luna iulie, (cu încasare în august), precum şi restituirea contribuţiilor de sănătate colectate ilegal de la pensionari. A doua majorare a salariilor ar urma să fie achitată începând cu ianuarie 2013.

Reîntregirea salariilor vine după ce în vara anului 2010, cu girul FMI, salariile bugetarilor au fost diminuate cu 25%. La începutul anului trecut a mai fost operată o majorare de 15%, astfel că pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010 era necesară o creştere cu un procent comparabil.

Consiliul Fiscal a avertizat că riscurile pentru atingerea ţintei de deficit, de 2,2% din PIB, pe întregul an sunt majore, dacă în a doua parte a anului nu se iau măsuri semnificative de corecţie. Execuţia bugetară cumulată la cinci luni arată că problemele sunt localizate în special pe partea de cheltuieli bugetare care au crescut în primele cinci luni cu o rată anuală semnificativ mai mare decât cea programată pe întreg anul 2012 (8,5% în primele cinci luni vs. 2,4% programat pe întreg anul 2012), a afirmat Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal. Majoritatea analiştilor sunt sceptici că în acest an va fi respectată ţinta de deficit bugetar.

Deficitul bugetar a înregistrat un trend continuu ascendent în acest an, ajungând după primele cinci luni ale anului la 7,2 mld. lei, respectiv 1,2% din PIB.

Plafonul deficitului bugetului general consolidat pentru primul semestru este format din soldul rezultat din execuţia curentă, cu un deficit maxim stabilit la 7 miliarde de lei, la care se pot adăuga cheltuieli suplimentare cu investiţiile de până la 1,8 miliarde de lei, deci un deficit bugetar total admisibil de maximum 8,8 miliarde de lei.

Ţintele privind arieratele la nivel central şi local au fost depăşite, pentru prima dată în acest acord preventiv, după un an de progrese, se mai arată în raport.

Ce se întâmplă cu economia

FMI îşi menţine estimarea de creştere economică pentru România, la circa 1,5%, dar avertizează că există riscuri semnificative ca avansul PIB să fie mai temperat din cauza recesiunii din zona euro şi a intensificării presiunilor de reducere a expunerii băncilor europene. "Creşterea economică va fi susţinută de redresarea cererii interne şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Există riscuri semnificative să se înregistreze o creştere economică mai mică (de 1,5%), riscuri generate de contextul extern pe măsură ce zona euro intră în recesiune şi presiunile de reducere a expunerii băncilor europene se intensifică", se arată în raportul FMI.

Cererea externă mai mică ar urma să reducă exporturile, turbulenţele de pe piaţa financiară ar putea conduce la creşterea primelor de risc şi la diminuarea intrărilor de capital, majorând costurile de finanţare pentru bănci şi exercitând o presiune negativă asupra cursului de schimb, iar procesul de reducere a expunerilor băncilor europene ar putea să conducă la o contractare şi mai mare a creditării, contribuind la frânarea creşterii economice, explică FMI impactul situaţiei din Europa asupra creşterii economice din România.

Sectorul bancar

• FMI recomandă prudenţă în relaxarea politicii monetare pe viitor, având în vedere riscurile de creştere a inflaţiei şi posibilele ieşiri de capital sau presiunile viitoare asupra cursului de schimb. Flexibilitatea cursului de schimb şi menţinerea buffer-ului rezervelor internaţionale reprezintă o protecţie importantă împotriva şocurilor externe. Intervenţiile pe piaţa valutară pentru gestionarea lichidităţii ar trebui să fie evitate;

• Sectorul bancar românesc este bine capitalizat şi lichid, dar rămâne vulnerabil la turbulenţele din zona euro, respectiv la reducerea finanţărilor de la băncile-mamă, în special cele aflate la periferia zonei euro;

• O reducere a expunerii băncilor străine s-a materializat în ultimele luni. Expunerea totală în România a celor mai mari nouă grupuri bancare prezente în România (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), care au semnat iniţiativa de la Viena, s-a redus la 94,8% la sfârşitul lunii aprilie, comparativ cu nivelul de 101,3% înregistrat la sfârşitul anului 2011. Diminuarea expunerii a însumat 2,1 mld. euro;

• BNR va continua să supravegheze intens sistemul bancar şi va lua măsurile necesare pentru ca băncile să aibă suficient capital şi lichiditate din partea acţionarilor;

• Provizioanele sunt mari, dar creditele neperformante continuă să crească. Ponderea creditelor neperformante a urcat la 15,9% în martie faţă de 14,3% la sfârşitul lui 2011.

• Profitabilitatea la nivelul sistemului bancar a rămas slabă, dar aceasta a revenit în teritoriul pozitiv în primul trimestru din acest an;

• Rata rezervelor minime obligatorii va fi menţinută în lunile următoare, iar BNR va acţiona prudent asupra dobânzii de politică monetară. Operaţiunile pentru asigurarea lichidităţii adecvate în sistemul bancar vor continua;

• Cursul de schimb rămâne în linie cu fundamentele şi exporturile României rămân competitive;

• Politica monetară trebuie să rămână precaută, iar BNR ar trebui să limiteze intervenţiile pe piaţa valutară atâta timp cât impactul deprecierii monedei asupra preţurilor şi bilanţurilor rămâne modest; autorităţile au intervenit recent, într-o manieră moderată, pentru a susţine moneda naţională sau pentru a absorbi excesul de lichiditate;

• Inflaţia este prognozată să se menţină în intervalul vizat de BNR, chiar dacă va exista o creştere temporară în cel de-al treilea trimestru al anului din cauza efectului de bază.

Privatizări şi reforme

• Cu excepţia notabilă a vânzării unui pachet de 15% din acţiunile Transelectrica în luna martie, agenda privatizărilor continuă să înregistreze întârzieri semnificative. După selectarea unui câştigător pentru privatizarea integrală a Cupru Min, semnarea contractului de achiziţie în intervalul prevăzut de lege a eşuat. Vânzarea acţiunilor Oltchim rămase în proprietatea statului a fost amânată până în septembrie 2012 din cauza unor probleme tehnice;

• Ofertele publice pentru acţiunile Romgaz şi Hidroelectrica (firmă băgată în insolvenţă) vor fi criterii structurale de referinţă care trebuie îndeplinite până la mijlocul lunii octombrie 2012; autorităţile şi-au propus să organizeze oferte publice pentru Transgaz (15%) până la sfârşitul lunii iunie, Romgaz (15%) până la jumătatea lunii septembrie şi Hidroelectrica (10%, prin majorarea de capital) până la jumătatea lunii octombrie, precum şi să urgenteze pregătirile pentru vânzarea acţiunilor Nuclearelectrica până la sfârşitul anului 2012;

• Era necesară selecţia noilor echipe de management şi a membrilor consiliilor de administraţie la companiile de stat până la sfârşitul lunii aprilie 2012, pentru a-şi prelua ulterior mandatele cât de repede permite legea. Cu toate acestea, am înregistrat întârzieri majore la cele mai multe companii, excepţie făcând Complexul Energetic Oltenia. Dar, la complexul Oltenia există îngrijorări serioase legate de cât de potriviţi sunt candidaţii selectaţi pentru consiliul de administraţie. Vom reevalua procesul de la complexul Oltenia şi vom utiliza doar firme de recrutare credibile şi independente şi doar candidaţii pe deplin calificaţi vor fi numiţi membri ai consiliului;

• Vom desemna membrii consiliilor de administraţie şi a directorilor executivi la Oltchim, Hidroelectrica şi Electrica Furnizare până la sfârşitul lunii iunie; numirile pentru membrii consiliilor de administraţie la Nuclearelectrica, Romgaz şi Complexul Energetic Oltenia se vor face până la sfârşitul lunii septembrie, iar numirile directorilor executivi vor fi operate până la finalul lunii octombrie. La Transgaz, numirea consiliului de administraţie şi a directorilor executivi va fi realizată până la sfârşitul anului 2012. Toate numirile vor fi publicate din raţiuni de transparenţă totală;

• Autorităţile continuă să lucreze la reforma sectorului sanitar. Sistemul sanitar reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa sustenabilităţii fiscale pe termen mediu, având în vedere că se bazează pe transferuri bugetare de circa 0,5% din PIB şi va fi supus unor presiuni puternice din partea unei populaţii îmbătrânite;

• Reforma sectorului transporturilor, care ar trebui să ducă la reducerea costurilor şi îmbunătăţirea serviciilor, continuă, deşi într-un ritm lent. Autorităţile au intensificat programul de investiţii pentru a îmbunătăţi reţeaua de drumuri şi căi ferate şi pentru a facilita absorbţia mai rapidă a fondurilor UE. Continuă, totodată, eforturile de a reduce costurile, inclusiv prin licitarea sau închiderea liniilor de căi ferate subutilizate, şi de majorare a veniturilor companiilor de drumuri, de căi ferate şi ale liniei aeriene naţionale;

• Progresele în privinţa reformelor companiilor de stat continuă să fie inegale; direcţia financiară creată în cadrul Ministerului Finanţelor pentru monitorizarea rezultatelor financiare şi în privinţa restructurării companiilor de stat nu este încă funcţională în totalitate.