Al doilea „roşu“ de la Bruxelles: suspendarea rambursărilor pentru patru programe de fonduri UE

Autorităţile de la Bruxelles au suspendat pentru a doua oară în acest an rambursarea facturilor pe care România le trimite pentru rambursarea banilor cheltuiţi prin intermediul liniilor de finanţare pe fonduri europene.

Dacă la începutul anului a fost suspendat programul de Resurse Umane în valoare de 4,5 miliarde de euro, acum Comisia Europeană a încetat plăţile pentru patru programe - Regional, Transport, Mediu şi Creşterea Competitivităţii, în valoare totală de 15 miliarde de euro, adică mai bine de două treimi din totalul banilor disponibili până la sfârşitul lui 2013.

Suspendarea rambursărilor vine după ce în primele şase luni ale anului autorităţile au reuşit să proceseze facturi de aproape 700 milioane de euro, iar miza era accelerarea ritmului de absorbţie pentru apropierea de ţinta de 3 miliarde de euro. Dacă ritmul mediu de rambursare a facturilor din primul semestru se va păstra până la sfârşitul anului în economie vor intra 1,4 miliarde de euro.

Stoparea trimiterii de cereri spre rambursare la Bruxelles este pusă de Leonard Orban pe seama misiunii de audit pe care Comisia Europeană o va iniţia în următoarele zile la Bucureşti. Anterior autorităţile de la Bucureşti au convenit cu oficialii Comisiei Europene că vor îndeplini o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice până la sfârşitul lunii iunie.

"Acum evaluăm îndeplinirea condiţiilor, vor fi discuţii extinse cu oficialii europeni, iar pe urmă se va decide ce se întâmpla cu aceste programe. Decizia se va referi inclusiv la corecţiile financiare preventive, respectiv dacă aceste corecţii vor fi înlăturate complet sau doar parţial. Acum niciun program operaţional nu este suspendat, în următoarele săptămâni va fi stabilit dacă se va întâmpla acest lucru", a declarat ieri Leonard Orban, ministrul afacerilor europene.

România se află astfel sub riscul de a pierde din banii europeni puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană ca urmare a incapacităţii de a corecta neregulile din inte­riorul sistemului de absorbţie al banilor europeni.

Anul trecut Guvernul a suspendat voluntar pentru aproximativ jumătate de an transmiterea de facturi spre rambursare la Comisia Europeană pentru a nu risca pierderea unor fonduri după ce oficialii UE ar fi descoperit nereguli. În ultimele zile ale anului 2011 Comisia Europeană a dat undă verde autorităţilor de la Bucureşti pentru a reîncepe să trimită facturi spre rambursare pentru fondurile europene, însă Bruxellesul a refuzat facturi în valoare totală de aproximativ 100 milioane de euro. Practic, oficialii UE au transmis la acel moment României că nu au încredere în verificările interne şi că solicită asigurări financiare suplimentare în cazul în care vor apărea şi alte probleme.

La nici două luni de la reluarea plăţilor Comisia Europeana a decis să suspende decontările pentru programul Resurse Umane de 4,5 miliarde de euro ca urmare a unor nereguli grave. Ulterior la două luni Bruxellesul a reluat plăţile, însă şi-a luat încă odată asigurări din punct de vedere financiar prin diminuarea cu 10% a sumelor decontate pentru unele facturi, măsura fiind valabilă pentru primul semestru al acestui an.

Suspendarea sistemului de rambursare a banilor europeni pune acum sub risc fondurile europene aflate la dispoziţia României, cât şi rata de absorbţie asumată pentru acest an. În primele şase luni ale anului autorităţile au reuşit să ramburseze facturi pe bani europeni în valoare totală de 695 milioane de euro. Dacă s-ar păstra acest ritm până la sfârşitul anului, în economie ar intra aproximativ 1,4 miliarde de euro, adică jumătate din ţinta de absorbţie propusă pentru anul acesta, potrivit calculelor ZF.

Guvernul se vede astfel nevoit încă odată să se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale pentru a putea susţine continuarea plăţilor către beneficiarii proiectelor pe fonduri de la UE. Astfel, la plăţi medii lunare de 115 milioane de euro, statul trebuie să suporte o dobândă de 5 milioane de euro anual, având în vedere o rată a dobânzii de 5%.

Leonard Orban a anunţat însă ieri că stoparea cererilor de rambursare nu presupune nici suspendarea, nici întreruperea plăţilor. El a susţinut în acelaşi timp că nu vor apărea probleme, deoarece perioada în care România nu mai poate transmite la Bruxelles astfel de solicitări va fi una "relativ redusă".