Guvernul şi Parlamentul au transformat suspendarea preşedintelui într-o formalitate

Deciziile fulger de marţi de înlocuire a şefilor celor două camere parla­mentare şi a Avocatului Poporului au culminat ieri cu depunerea în Parlament a cererii de suspendare din funcţie a şefului statului.

După suspendare, preşedintele intră în campanie electorală pentru a-şi susţine cauza. De această dată el nu va avea mult timp la dispoziţie, întrucât Guvernul intenţionează să lase, între momentul suspendării şi referendum, doar două săptămâni. Acţiunea de suspendare a fost ţinută la secret. Mai mulţi lideri ai USL, între care Viorel Hrebenciuc sau noul şef al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, negau ieri dimineaţă că ar avea ştiinţă despre un astfel de plan. Acest lucru s-a întâmplat până după orele după-amiezii, când vicepreşedintele PNL Eugen Nico­lăescu a anunţat că, într-o oră, cererea de suspendare a preşedintelui va fi depusă la Parlament.

În cererea de suspendare, USL îl acuză pe şeful statului de zeci de încălcări ale Constituţiei, între care şi aceea că a anunţat în 2010 tăierile de salarii şi pensii în locul Guvernului: "(…) Acţiunile preşedintelui au generat măsuri economico-sociale, ce au vizat categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii şi copiii. Traian Băsescu a contribuit la agravarea problemelor acestor categorii atunci când a susţinut cu încrâncenare tăierea sau impozitarea pensiilor sau atunci când a vrut să fie «mai dur», aşa cum chiar el însuşi aprecia în anunţul referitor la neplata alocaţiilor pentru copii".

Opoziţia pregăteşte mişcări de protest faţă de acţiunea noii majorităţi parlamentare şi acuză încălcări grave ale statului de drept, în vreme ce puterea susţine că totul se petrece absolut con­stitu­ţional.

Premierul Victor Ponta susţine că nu intervine în ceea ce el numeşte o dispută între Preşedinţie şi Parlament.

"Există bătălii politice între pre­şedintele ţării şi Parlament sau în inte­riorul Parlamentului, dar Guvernul nu s-a implicat şi nici eu personal nu am fost ieri acolo, tocmai pentru a încerca să nu intervenim în ceea ce, până la urmă, sunt proceduri parlamentare. Am anunţat foarte clar că resping orice încercare a oricărei forţe politice, in­clu­siv din partea preşedintelui Ro­mâ­niei, de a implica Guvernul într-un con­flict parlamentar care nu ne priveşte."

Cu toate acestea, Guvernul său a modificat legea Curţii Constituţionale astfel încât Parlamentul să-l suspende pe preşedinte fără emoţii.

Ponta ar urma să aibă astăzi o întâlnire cu Consiliul Economic Consultativ pentru Mediul de Afaceri.

Consiliul este un grup de antre­pre­nori, oameni de afaceri, şefi de companii locale, toţi experţi pe domeniile lor, constituit în timpul mandatului premierului Mihai Răzvan Ungureanu, care nu şi-a încetat activitatea după demiterea fostului guvern. Este greu de presupus ce s-ar putea discuta astăzi, la această întâlnire, întrucât, în noua conjunctură, urmează o lungă perioadă de incertitudine - campania electorală în vederea referendumului şi apoi, dacă preşedintele este demis la referendum, trebuie găsite modalităţile pentru organizarea de alegeri prezidenţiale.

Ambasadorul SUA: Atenţie la încălcarea constituţiei!

Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu în sine nu va afecta imaginea României, însă vor fi consecinţe serioase dacă va fi făcută într-un mod neconstituţional, a susţinut ieri ambasadorul SUA Mark Gitenstein. "Nu sunt un expert în privinţa asta şi nu ţin partea niciuneia dintre părţi, dar pot să vă spun în mod absolut că, dacă suspendarea este făcută într-un mod care pare manipulator sau prin încălcarea Constituţiei, prin ocolişuri, pentru că oamenii devin frustraţi de procesul constituţional, aceasta va avea un efect foarte serios asupra modului cum este văzută în întreaga lume aplicarea legii în România."

Principalele motive invocate în solicitarea către Parlament de suspendare a preşedintelui

• Preşedintele a încălcat în mod grav prevederile Constituţiei şi principiul fundamental al democraţiei reprezentative atunci când declară că nu va numi un prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formaţiune politică va obţine majoritatea absolută în Parlament. (…)

• Prin comportamentul său politic, preşedintele promovează o stare continuă de încălcare a cadrului constituţional, s-a substituit rolului Guvernului în luarea deciziilor economice şi sociale şi a exercitat atribuţiile specifice funcţiei de prim-ministru prin încălcarea gravă a Constituţiei. Acţiunile preşedintelui au generat măsuri economico-sociale, ce au vizat categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii şi copiii. (…)

• Începând cu 6 decembrie 2009, democraţia şi statul de drept au cunoscut un puternic proces de erodare, de substituire a instituţiilor statului de drept prevăzute de Constituţia României, ajungându-se ca voinţa şi acţiunea politică să fie concentrate în mod discreţionar şi neconstituţional în mâna unui singur om - preşedintele ţării.

• Acest om a ajuns să dicteze puterii executive, puterii legislative şi celei judecătoreşti, ceea ce reprezintă un grav derapaj de la principiile fundamentale ale Constituţiei României.

• În aceste condiţii, instituţiile statului democratic, aşa cum sunt ele definite în Constituţia României, în baza principiului separaţiei puterilor în stat, au fost puse în imposibilitatea practică de a mai funcţiona. Majoritatea deciziilor politice majore din ultimii 3 ani au fost luate în afara cadrului de funcţionare democratică a statului şi împotriva voinţei poporului.

• Se poate spune că spiritul Constituţiei şi principiile statului de drept au fost încălcate odată cu formarea Guvernului condus de Emil Boc. Acesta a fost învestit pe baza voturilor date de parlamentari aduşi de partea puterii prin practici legate de corupţia politică.

• De asemenea, încălcarea spiritului Constituţiei a continuat cu fiecare dintre legile cu impact major asupra societăţii româneşti, trecute prin Legislativ prin procedura angajării răspunderii Guvernului cu consecinţe catastrofale pentru societatea românească.

• Consecinţele acestor acte politice au fost nu doar deteriorarea funcţionării instituţiilor democrate ale statului, până la punerea sub semnul întrebării a existenţei statului de drept, dar şi deteriorarea gravă a nivelului de trai al populaţiei, extinderea sărăciei, falimentul a sute de mii de societăţi comerciale, erodarea gravă a capitalului românesc şi disoluţia clasei de mijloc. (…)

• Din acest haos legislativ declanşat de regimul patronat de preşedintele Băsescu au izvorât circumstanteţe care au permis declanşarea a nenumărate litigii în justiţie în materia salarizării bugetarilor, litigii pierdute, în general, de statul român.

• În pofida faptului că în Constituţie se prevede că preşedintele are rolul de mediator între puterile statului în vederea asigurării unei bune funcţionări a autorităţilor publice, Traian Băsescu, în numele ideologiei politice a "preşedintelui jucător", şi-a asumat în mod direct conducerea instituţiilor statului, fiind direct responsabil de majoritatea deciziilor care au dus la prăbuşirea funcţionării instituţiilor statului român, la adâncirea crizei economice, la impasul actual al statului de drept şi la punerea în pericol a însăşi principiilor fundamentale de funcţionare ale statului democratic.

• Acţiunile preşedintelui au venit să încalce principiul separaţiei puterilor în stat, având o atitudine de sfidare şi denigrare a instituţiilor statului prin excesul de autoritate manifestat public. (…)

• Nu există o altă cale prin care preşedintele să răspundă pentru acţiunile sale decât referendumul popular în condiţiile articolului 95 din Constituţie.