Instabilitatea politică costă România 1 mil. euro pe zi din creşterea dobânzilor
Persistenţa tensiunilor politice afectează imaginea României în ochii investitorilor străini şi poate antrena creşterea costurilor de finanţare, cu consecinţe importante asupra cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică, fiind influenţată negativ şi finanţarea sectorului privat.
Analiştii avertizează că dacă tensiunile politice nu se calmează repede, va fi din ce în ce mai costisitor de finanţat deficitul bugetar şi de refinanţat datoria publică, şi anticipează, în acest caz, continuarea deprecierii leului, majorarea randamentelor la titlurile de stat şi creşterea cotaţiilor CDS în cazul României, care ar face dificilă revenirea Finanţelor pe pieţele externe.
Stocul datoriei publice a României este de circa 50 mld. euro, iar cheltuielile cu dobânzile ajung la 2,5 mld. euro, astfel că o creştere ipotetică a costului finanţării de la 6% la 7% poate antrena majorarea cheltuielilor cu dobânzile cu 500 mil. euro pe an, adică peste 1 mil. euro pe zi.
"La datoria publică care nu mai este deloc mică, orice modificări semnificative în sus ale costurilor de finanţare ne costă. Dacă lucrurile se calmează repede la nivel local, nu este dramatic. Însă dacă incertitudinile persistă pentru mai mult timp, probabil, costurile de finanţare vor fi mai mari, cu efecte semnificative asupra costurilor cu dobânda la datoria publică", a comentat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
În ultimele două luni Trezoreria s-a împrumutat mai puţin decât sumele planificate, respingând mai multe oferte ale băncilor, iar randamentele la titlurile de stat au revenit pe creştere, odată cu CDS-urile (costul asigurării contra riscului de default) şi cu ascensiunea dobânzilor pe piaţa interbancară, într-un climat caracterizat prin creşterea aversiunii faţă de risc în Europa, pe fondul accentuării tensiunilor legate de zona euro, dar şi a amplificării disputelor politice interne.
Ieri Finanţele au vândut obligaţiuni cu maturitate la doi ani de 286,2 mil. lei, puţin peste jumătate din valoarea programată şi la un randament în creştere, de la 5,82% la 5,97% pe an.
"Vedem că pe fondul turbulenţelor la nivel european, accentuate de tensiunile politice locale, în ultima perioadă modul în care se finanţează Ministerul Finanţelor a fost afectat: sumele atrase au fost mai mici, iar costurile au crescut, chiar dacă nu foarte mult. Din fericire, Ministerul Finanţelor are buffere consistente, care îi conferă un confort, dar acesta nu este nelimitat. Dacă tensiunile politice nu se calmează, probabil va fi din ce în ce mai costisitor de finanţat deficitul bugetar şi de refinanţat datoria publică", explică Dumitru.
România este încă o ţară dependentă de intrările de capitaluri din străinatate, iar tensiunile la nivel european, cumulate cu cele locale, sunt factori negativi în evoluţia acestora. Tensiunile locale nu fac decât să accentueze efectele negative ale turbulenţelor la nivel european, conducând la o presiune pe costurile de finanţare atât ale sectorului public, cât şi ale sectorului privat, potrivit şefului Consiliului Fiscal.
Dacă în primele două luni ale anului Finanţele se împrumutau pe un an la randamente de circa 6%, din primăvară s-a conturat un trend descendent al costurilor, spre 5%, pentru ca în iunie şi iulie randamentele să urce din nou spre 6%. Creşterea randamentelor la titlurile de stat a fost influenţată de evoluţia dobânzilor Robid/Robor în urma intervenţiilor indirecte ale BNR în piaţa valutară pentru a tempera deprecierea leului, dar ascensiunea a fost afectată şi de creşterea cotaţiilor CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) în urma acutizării crizei datoriilor.
"Criza politică a exercitat efecte negative în primă instanţă asupra cursului şi randamentelor la titlurile de stat, Ministerul de Finanţe împrumutându-se tot mai greu, chiar şi de pe piaţa internă, şi la dobânzi mai mari, chiar şi prin subalocarea licitaţiilor planificate", afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Ce se întâmplă cu CDS-urile
Analiştii şi dealerii anticipează o posibilă creştere a cotaţiilor CDS în cazul României în situaţia amplificării crizei politice, ceea ce ar face dificilă revenirea Finanţelor pe pieţele externe pentru a atrage împrumuturi.
Cotaţiile CDS s-au apropiat în cazul României de 500 de puncte de bază în acest an în contextul amplificării tensiunilor din zona euro, după ce în primele luni ale anului coborâseră sub 300 de puncte de bază.
După aplanarea tensiunilor externe, cotaţiile CDS au început să coboare pentru toate ţările, dar în cazul României ritmul de scădere a fost mai lent, inclusiv faţă de Croaţia.
Evoluţia CDS-urilor indică faptul că în termeni de percepţie, România a performat mai slab, comparativ cu alte ţări din Europa de Est, consideră Ionuţ Dumitru, care este şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Tensiunile politice au început să se reflecte şi asupra CDS-urilor, care au urcat la 400 de puncte de bază de la 390 de puncte anterior.
"Deocamdată, cotaţiile CDS-urilor nu au înregistrat modificări notabile, însă este posibil ca acestea să mai crească, dacă se acutizează criza politică şi se înrăutăţesc ratingurile României", susţine Hăncilă. Ea apreciază că această criză politică va avea cu siguranţă repercusiuni asupra economiei, deoarece momentan autorităţile par concentrate pe preluarea puterii şi stimularea economiei nu mai reprezintă un obiectiv prioritar. "Sperăm ca această criză politică să se finalizeze cât mai curând şi clasa politica să se concentreze mai mult pe creşterea potenţialului de creştere, reforme structurale şi stimulente pentru crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat. Pentru îmbunătăţirea percepţiei generale asupra guvernării este necesar un plan concret de acţiune pe termen lung al actualei coaliţii de guvernământ cu obiective clare, mai ales în ceea ce priveşte politica fiscală şi reluarea reformelor structurale după alegeri."
Cum a evoluat datoria publică şi deficitul bugetar până acum
Datoria publică a urcat în aprilie cu 1,4 miliarde de lei faţă de nivelul din martie, până la 236,6 mld. lei (54 mld. euro), creşterea comparativ cu sfârşitul anului trecut cumulând 14 mld. lei (3,2 mld. euro). Ponderea datoriei în PIB a ajuns după primele patru luni ale anului la 39% din PIB, România apropiindu-se astfel de limita de sustenabilitate a datoriei publice, de 40% din PIB, nivelul maxim considerat acceptabil de către investitori. Ritmul de creştere a datoriei a încetinit, totuşi, în luna aprilie, după ce în martie s-a înregistrat un salt de aproape 5 mld. lei ca urmare a politicii Ministerului Finanţelor de accesare agresivă a pieţelor pentru consolidarea rezervei de lichidităţi pentru situaţiile tensionate caracterizate prin blocarea accesului la lichidităţi. Aproape jumătate din datoria publică era la sfârşitul lunii aprilie în lei, un procent de 40% în euro, 6% în dolari, iar restul în alte valute.
Deficitul bugetar a înregistrat un trend continuu ascendent în acest an, ajungând după primele cinci luni ale anului la 7,2 mld. lei, respectiv 1,2% din PIB. Consiliul Fiscal avertizează că riscurile pentru atingerea ţintei de deficit, de 2,2% din PIB, pe întregul an sunt majore, dacă în a doua parte a anului nu se iau măsuri semnificative de corecţie, execuţia bugetară cumulată la cinci luni arătând că problemele sunt localizate în special pe partea de cheltuieli bugetare. Ministerul Finanţelor dă asigurări că, potrivit datelor preliminare, "se va încadra cu rigurozitate" în deficitul bugetar convenit cu instituţiile financiare internaţionale pentru data de 30 iunie.