Ţinta de absorbţie a fondurilor europene este deja ratată

Ambiţioasa ţintă a fostului guvern Boc de a atrage anul acesta rambursări de la Bruxelles, pe fondurile structurale, de 3,5 mld. euro a fost ratată.

La jumătatea anului, rambursările de la Uniunea Europeană în contul lucrărilor realizate pe proiecte europene au totalizat 695 de milioane de euro, ceea ce face imposibilă atingerea ţintei, în condiţiile în care, pe patru programe operaţionale importante (Regional, Transport, Mediu şi Creş­terea Competitivităţii) plăţile au fost suspendate recent. Ministrul muncii Mariana Câmpeanu a susţinut ieri şi că Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) stă "sub semnul suspendării" (după ce acesta mai avusese probleme la începutul anului.).

Soluţia ieşirii din acest blocaj ce ţine de ani buni ar fi centralizarea absorbţiei fondurilor europene şi concentrarea deciziei într-o singură mână - de pildă la Ministerul Afacerilor Europene (MAEur). Dar operaţiunea comportă riscuri pentru că, într-o atare ipoteză, toate programele operaţionale ar trebui reacreditate, ceea ce ar însemna sistarea tuturor plăţilor cel puţin pentru un an. Analizele responsabililor guvernamentali arată că "pierderea" ar fi mai mare în cazul reacreditării decât în cel al păstrării statu-quo-ului. Drept urmare, acest proces se va derula odată cu începerea exerciţiului financiar 2014-2020, când Ministerul Afacerilor Europene va fi spart în două - una dintre entităţi urmând să se ocupe exclusiv de fondurile UE.

Suspendarea rambursărilor ridică o problemă încă şi mai gravă. Până în prezent, pentru a suplini lipsa rambursărilor, Guvernul asigura el o parte a plăţilor către beneficiarii de fonduri europene şi îşi recupera apoi banii de la Bruxelles. De aceea, statisticile MAEur reflectă două valori relative: una a rambursărilor (banii decontaţi de UE în baza facturilor prezentate) şi alta a plăţilor către beneficiari. Între aceste două valori, diferenţele sunt majore: rata aborbţiei (rambursările de la Bruxelles) este, la jumătatea anului, de 9,1% din totalul alocărilor de 19,6 mld. euro pe fondurile structurale între 2007 şi 2014, iar cea a plăţilor către beneficiari de 19,1%.

În valori absolute, acest lucru înseamnă că dacă de la Bruxelles au fost decontaţi 1,76 mld. euro din întreaga alocare, la beneficiari au ajuns 4 mld. euro, o parte din bani fiind asigurată de la bugetul de stat, care urma să-i recupereze, ulterior, de la UE. Practic, Ministerul Finanţelor împrumuta autorităţile care gestionează fondurile structurale printr-un soi de "credit-punte". Astfel, în primul timestru au fost asiguraţi, pe termene scurte, dintr-un fond de rezervă al Trezoreriei statului, pentru continuitatea plăţilor acordate beneficiarilor, 1,4 miliarde de lei, iar în T2 în jur de 2,4 miliarde de lei. Problema este că dacă aceşti bani nu sunt recuperaţi din rambursări, ei intră la deficitul bugetar.

Or, deficitul bugetar convenit cu FMI şi UE este în 2012 extrem de strâns, 2,2% din PIB. Noul ministru al finanţelor Florin Georgescu a negociat cu FMI creşterea cu 0,3% a deficitului, de la 1,9% din PIB la 2,2% pentru a putea reîntregi salariile şi a rambursa sumele reţinute nelegal pensionarilor. Nu va mai negocia nimic, spun surse guvernamentale, în cazul fondurilor UE, drept urmare, dacă situaţia nu se deblochează, plăţile către beneficiari din surse interne vor fi stopate.

Două au fost ţintele asumate în ultimul an. O ţintă a ministrului afacerilor europene Leonard Orban, anume de a atrage, până la finele anului, 20% din totalul fondurilor structurale (3,9 mld. euro, în condiţiile în care rambursarea era, la 31 decembrie trecut, de 1,06 mld. euro) şi alta a guvernului Boc care a vorbit de o ţintă de absorbţie, doar în 2012, de 3,5 mld. euro.

Cum în primele şase luni ale anului au fost absorbiţi aproape 700 mil. euro, rezultă că pentru a atinge ţinta fixată de ministrul Orban, în ultimele şase luni ale anului ar trebuie rambursate de la UE 2,2 mld. euro, iar pentru a atinge ţinta fixată de Guvernul Boc, 2,8 mld. euro.

Este greu de crezut că şi cea mai modestă dintre aceste ţinte poate fi atinsă atâta vreme cât, în iunie, de la UE au fost rambursaţi doar 74 mil. euro (faţă de o medie lunară de 241 mil. euro ce ar fi trebuit rambursată pentru încadrarea în ţinta lui Orban şi de 291 mil euro pentru încadrarea în ţinta guvernului Boc).