Primul ETF le va permite investitorilor să cumpere bursa de la Bucureşti cu 5 lei
Societatea Vanguard Asset Management va lista primul fond deschis de investiţii construit după indicele BET, permiţându-le astfel investitorilor să cumpere principala referinţă a bursei de la Bucureşti cu 5 lei, cât este preţul unei unităţi de fond.
Listarea fondului la bursă va avea loc cel mai probabil în toamna acestui an după ce vor fi finalizate pregătirile tehnice.
Odată listat, fondul ETF BET Tradeville va face bursa extrem de accesibilă pentru investitorii de rând pentru că o unitate de fond va costa 5 lei. O unitate de fond este şi suma minimă de investit.
Altfel spus, atunci când un investitor cumpără de pe bursă o unitate de fond la ETF BET, el obţine expunere pe cele mai lichide zece companii listate plătind doar 5 lei.
Potrivit calculelor ZF, pentru a cumpăra direct de pe bursă acţiunile cuprinse în BET, adică BRD (simbol bursier BRD), Fondul Proprietatea (FP), OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Transgaz (TGN), Transelectrica, Biofarm, Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Electromagnetica (ELMA) şi SSIF Broker Cluj (BRK), un investitor are nevoie de cel puţin 1.351 lei, fără însă a respecta ponderile de reprezentare în indice. Pentru a respecta parţial ponderile de reprezentare, suma urcă până la 2.750 lei.
"Fondul ETF BET va face extrem de accesibilă investiţia în cele mai lichide zece companii listate. O unitate de fond va costa 5 lei, iar pragul minim de tranzacţionare este de o unitate de fond", a spus Dragoş Dărăbuţ, directorul general al societăţii de administrare Vanguard Asset Management, cu active în gestiune de două milioane de lei.
Societatea de brokeraj Tradeville, care controlează societatea de administrare Vanguard, va fi brokerul care va asigura lichiditate pe unităţile fondului.
"Într-o prima fază, Tradeville, participantul autorizat cu care Vanguard Asset Management a încheiat un contract de colaborare, va subscrie blocurile de titluri de participare care vor face posibilă listarea la BVB", a explicat Dărăbuţ.
Mai exact, brokerul va cumpăra toate unităţile de fond din ofertă şi le va vinde, după listarea la bursă, investitorilor interesaţi să le cumpere. Investitorii instituţionali, aşa cum sunt fondurile de pensii şi fondurile mutuale, pot cumpăra unităţi de fond şi de la societatea de administrare, însă sunt obligaţi să cumpere în blocuri de câte 10.000 de unităţi, adică de minim 50.000 lei.
Preţul unităţii de fond de pe bursă este format de raportul dintre cererea şi oferta existentă, în timp ce valoarea unitară a activului net, adică preţul unităţii de fond de la societatea de administrare, este format de evoluţia indicelui BET. Astfel că pentru investitorii instituţionali există posibilitatea de arbitraj: achiziţia de unităţi de fond de la administrator şi vânzarea lor pe bursă dacă ETF-ul se tranzacţionează cu primă.
Principalul argument pentru care sunt preferate de investitori este faptul că prin structura lor, ETF-urile combină avantajele unui fond mutual cu cele ale unei acţiuni tranzacţionate. Aceste fonduri le permit investitorilor să reacţioneze mult mai rapid la mişcările de pe bursă şi să cumpere şi să vândă titluri în aceeaşi zi, spre deosebire de fondurile mutuale cu plasamente în acţiuni, care cer adesea comisioane de subscriere sau de retragere tocmai pentru a descuraja speculaţiile. În plus, ETF-urile pot fi shortate de investitori (vândute în lipsă). În comparaţie cu acţiunile, ETF-urile au avantajul diversificării, oferind posibilitatea investitorilor ca la preţul unei acţiuni să cumpere un pachet de acţiuni la mai multe companii.
La nivel global, în primele cinci poziţii din clasamentul celor mai mari fonduri mutuale se află un ETF. Este vorba despre fondul SPDR Gold cu o capitalizare bursieră de circa 66 miliarde de dolari. Acest ETF funcţionează asemenea unui trust de investiţii: cumpără aur şi emite acţiuni în schimbul deţinerilor de aur. Fondul deţine o rezervă de 1.200 de tone de aur.