Plata TVA la încasarea facturilor ar da o gură de oxigen companiilor, dar trebuie acordul FMI şi al UE. Reacţiile oamenilor de afaceri

Plata TVA la încasarea facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de până în 500.000 de euro, măsură pe care guvernul doreşte să o introducă în legislaţia fiscală de la începutul lunii august, ar putea să aducă o gură de oxigen pentru firmele care au probleme cu lichidităţile, iar în cazul IMM-urilor ar putea face chiar diferenţa dintre faliment şi continuarea activităţii, însă pe termen scurt există riscul scăderii încasărilor bugetare şi este necesar ca modificarea să fie agreată în prealabil de Comisia Europeană şi FMI.

Firmele s-au confruntat în contextul crizei cu o situaţie financiară dificilă şi cu o lipsă acută de lichidităţi. Iar o astfel de măsură le-ar ajuta să direcţioneze resursele spre investiţii, iar banii s-ar întoarce în economie impulsionând creşterea PIB pe termen mediu şi lung, după cum spun consultanţii.

Plata TVA către bugetul de stat la încasarea contravalorii facturii şi nu la emitere a fost solicitată frecvent de oamenii de afaceri, iar de-a lungul anilor au mai existat propuneri legislative de acest gen, care însă nu s-au concretizat.

Impactul bugetar negativ, dificultă­ţile administrative pentru aplicarea unei astfel de măsuri şi posibila apariţie a unor "fenomene evazioniste" bazate pe înţelegeri între companii au fost principalele motive invocate în trecut de Ministerul Finanţelor pentru a nu aplica o astfel de măsură.

"Proiectul mai trebuie agreat cu FMI şi cu Comisia Europeană. Ne dorim să implementăm TVA-ul la încasare, doar că sunt o serie de aspecte: unul e să îi convingem pe cei de la Fond că nu există un impact negativ sau că, în măsura în care el ar putea exista, noi îl vom atenua. Trebuie puse la punct toate mecanismele de evitare a unor potenţiale găuri în buget pe termen scurt şi mediu", explică Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu legislaţia fiscală.

El a arătat că sunt vizate firmele cu mai puţin de 500.000 euro cifră de afaceri şi a amintit că există o directivă europeană în acest sens care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 şi care permite ţărilor membre să aleagă sau să respingă această schemă. "Propunerea noastră este să o alegem, cu o serie de mecanisme suplimentare care să asigure că nu vom avea pierderi la buget", spune Voinea.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră că măsura este benefică, teoretic, dar trebuie văzute şi con­di­ţio­nalităţile care o însoţesc. În plus, AOAR cere rediscutarea sistemului fiscal pe toate componentele lui, nu măsuri izolate.

"Depinde de varianta finală a acestei măsuri. Plata TVA la încasare este o cerinţă mai veche a mediului de afaceri. Până acum am auzit doar de măsuri izolate. Cerem rediscutarea sistemului fiscal din România pe toate componentele lui, ca să avem o coerenţă a sistemului de impozitare în România", a comentat Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR.

Oamenii de afaceri spun că măsura ar permite previzionarea corectă a lichidităţilor firmelor, având în vedere că în prezent firmele creditează statul până încasează facturile emise. Şi în timp ce statul colectează TVA-ul într-o lună, în unele contracte termenele de plată sunt de 90-120 de zile de la emiterea facturii.

Pe de altă parte există voci care spun că măsura nu face parte dintr-un plan bine gândit, încercându-se doar câştigarea "simpatiei mediului de afaceri".

Ce spun consultanţii fiscali

Daniel Anghel, partener pe consultanţă fiscală la PwC România, spune că măsura amânării exigibilităţii plăţii TVA până la momentul încasării facturii este benefică pentru mediul de afaceri, deoarece va reprezenta o gură de aer pentru IMM-urile care se confruntă cu problema lichidităţii.

El a amintit că această măsură este supusă unor limitări, urmând să fie aplicabilă companiilor care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro şi, potrivit declaraţiilor, plăţile trebuie efectuate prin bancă, şi nu cash, pentru a avea o evidenţă mai bună a banilor şi a nu lăsa portiţe pentru evaziune.

Această măsură ar putea uşura sarcina administrării fiscale, putând chiar conduce în mod indirect la reducerea evaziunii fiscale, pentru că le va permite inspectorilor fiscali să se concentreze pe zonele cu risc ridicat de evaziune fiscală, consideră Anghel.

"Avantajul de cash flow de care vor beneficia companiile care vor aplica această măsură va fi folosit pentru noi investiţii, astfel banii se vor întoarce în economie, impulsionând circuitul comercial, deci pe termen mediu şi lung efectul va fi unul de creştere economică. Mai mult, măsura vizează şi realizarea interesului statului în ceea ce priveşte colectarea eficientă a taxei, întrucât TVA deductibilă devine exigibilă din momentul achitării facturilor", spune expertul PwC.

În prezent legislaţia fiscală prevede amânarea exigibilităţii pentru anumite instituţii publice. "Considerăm că ar fi benefică extinderea măsurii pentru toate instituţiile statului, având în vedere volumul contractelor derulate de către mediul privat cu statul şi dificultatea cu care firmele private îşi încasează banii de la stat."

Pe de altă parte, o astfel de măsură va necesita ajustarea sistemelor interne de ges­tiune a contribuabililor, întrucât va fi nevoie de o evidenţă separată a facturilor emise vs. facturi încasate, date care va trebui comparate şi corelate lunar. Însă, aceste costuri administrative sunt nesemnificative în comparaţie cu cele pe care le au companiile cu prefinanţarea TVA, potrivit reprezentantului PwC.

Pe lângă motivele de ordin economic invocate, există şi un aspect procedural ce face propice introducerea unei astfel de măsuri acum, şi anume modificarea Directivei de TVA de la 1 ianuarie, a amintit Anghel.

Vocea oamenilor de afaceri

• Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR):

Măsura este benefică în esenţă, teroretic. Dar, trebuie să vedem şi condiţionalităţile. Depinde de varianta finală. Plata TVA la încasare este o cerinţă mai veche a mediului de afaceri. Am auzit doar de măsuri izolate. Cerem rediscutarea sistemului fiscal din România pe toate componentele lui, ca să avem o coerenţă a sistemului de impozitare în România, să vedem pe ce fiscalizare va sta România în următorii ani.

• Mircea Scărlătescu, managerul florăriei online 123Flori.ro, administrată prin intermediul companiei Floraria Florex Online, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 105.000 de euro:

Bineînţeles că pentru IMM-uri o astfel de măsură ar fi binevenită, pentru că aceasta ar face diferenţa între deciziile de intrare în faliment şi cele de continuare a activităţilor unei firme şi s-ar evita blocajele financiare cu care se confruntă companiile mici şi mijlocii". S-a mai discutat în trecut de posibilitatea introducerii unei astfel de măsuri, doar că iniţiativa nu a fost continuată din cauză că exista pericolul creşterii evaziunii fiscale.

• Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide Grup, care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil, cu afaceri de circa 28 mil. euro pe piaţa locală în 2011:

Pentru cash-flow-ul companiilor este o măsură binevenită, cu condiţia ca la nivel naţional impactul în colectarea taxelor să nu fie negativ. Mă îndoiesc că se vor colecta mai mulţi bani la buget, din contră. Această măsură este aruncată pe piaţă, nu pare a face parte dintr-un plan bine gândit, care are în spate calcule economice. Pare o măsură prin care se încearcă câştigarea simpatiei mediului privat. Pentru business e binevenită, dar dacă nu s-au făcut anumite calcule, s-ar putea să se descopere că măsura are mai multe dezavantaje decât avantaje", spune Porfir. Megaprofil a avut anul trecut afaceri de circa 28 de milioane de euro pe piaţa locală.

• Mihai Matyas, directorul general al furnizorului de apă îmbuteliată în sistem watercooler La Fântâna:

Este o măsură aşteptată de foarte mult timp de întregul mediu de afaceri, va duce la un circuit mai rapid şi va înviora în principal afacerile mici care sunt încetinite în această perioadă de lipsa de cash. Este o măsură normală care va mulţumi multă lume. Sistemul nu va avea dezavantaje pentru oamenii de afaceri şi, într-o primă etapă, bugetul de stat va trebui să-şi finanţeze scăderea temporară a încasărilor, dar apoi se va reveni la normal, iar lucrurile vor decurge mai bine. Până acum cred că nu s-a implementat dintr-o teamă a scăderii încasărilor şi de teama unui control mai greoi.

• Mihai Miron, proprietarul afacerii Ropharma, cu o cifră de afaceri de 90 de milioane de euro în 2012-07-11:

Ar fi formidabil pentru domeniul farma, pentru că ne încasăm facturile după un an de zile, deci plătim TVA anticipat. Ar fi o gură de oxigen fantastică şi un ajutor foarte mare pentru cei care lucrează cu instituţiile publice. Salutăm această iniţiativă. Măsura nu o să aibă dezavantaje pentru businessurile serioase.

• Ciprian Haman, proprietarul restaurantului Xpress-Food de pe platforma Pipera, un business care a generat anul trecut o cifră de afaceri de 1,3 mil. euro:

Măsura este salutară, pentru că îţi permite să previzionezi corect cash-flow-ul companiei. În prezent, problema uriaşă este că până încasezi facturile emise, creditezi statul. Or, nu aceasta este afacerea mea. Statul îşi colectează TVA-ul în 30 de zile, iar în unele contracte (chiar cu statul), termenele de plată sunt de 90- 120 de zile de la emiterea facturii. Acest efort financiar a culcat la pământ suficiente companii fără prea mare putere financiară. Un posibil aspect de reţinut ar putea fi imposibilitatea logică de a solicita deduceri de TVA pentru achiziţii până nu îţi plăteşti furnizorii. Dacă faci achiziţii pe credit, acest lucru poate deveni dezavantajos, însă în practică dezavantaje reale vor fi doar pentru cei care preferă alte căi de a face afaceri decât cele legale. Introducerea unei astfel de măsuri ar încuraja unii oameni de afaceri să renunţe să joace în zona gri la economiei şi ar putea înseamna, totodată, o amelioare a situaţiei încasărilor banilor la bugetul de stat.