Finanţele pun plafoane costurilor anuale cu datoria şi vor să ia 7,2 mld. € de pe piaţa externă în trei ani

Datoria pu­blică gu­ver­na­mentală con­tractată în valută nu va depăşi 50% din total, serviciul anual al datoriei nu va depăşi 10,5% din PIB până în 2014, riscul valutar va fi administrat activ prin tranzacţii cu instrumente derivate, emi­siunile pe piaţa externă sunt prognozate la 7,2 mld. euro în perioada 2012 - 2014, iar rezerva valutară a Trezoreriei statului va fi consolidată la nivelul de 4 luni de cheltuieli curente, potrivit strategiei de administrare a datoriei publice guver­namentale pe perioada 2012-2014 aprobată de guvern.

Documentul pregătit de echipa secre­tarului de stat responsabil cu Trezoreria Cristian Sporiş şi asupra căruia a fost consultată şi Banca Naţională are în vedere stabilirea mai multor praguri de siguranţă pentru prevenirea unor derapaje în structura, volumul şi ponderea în PIB a datoriei publice guvernamentale, dar şi transformarea Tre­zoreriei statului într-o entitate cu grad ridicat de competenţă şi cu un portofoliu de in­strumente şi tranzacţii similar celui din marile bănci.

Astfel, până la sfârşitul lui 2014 cos­tul anual cu dobânda aferentă datoriei pu­blice gu­ver­namentale nu va mai trebui să de­păşească 1,6% din PIB, în timp ce serviciul da­to­riei va fi plafonat la 10,5% din PIB, Finanţele mi­zând pe o reducere a diferen­ţialului dintre do­bân­zile de pe piaţa internă şi cele de pe piaţa externă.

De asemenea, Ministerul Finanţelor sta­bileşte o serie de măsuri concrete care ar urma să ducă în sfârşit la creşterea pieţei secundare a titlurilor de stat - de la stabilirea de noi criterii pentru băncile care aspiră la calitatea de dealer primar până la reglementarea de noi tipuri de tranzacţii care pot fi derulate de Trezoreria statului pentru stimularea lichidităţii pieţei.

"Cel mai valoros element din această strategie este obiectivul de plafonare a costului cu dobânzile la 1,6% din PIB la orizontul anului 2014 şi a serviciului datoriei la 10,5% din PIB, ceea ce va da un semnal foarte important pieţelor", spune Cristian Sporiş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabil cu Trezoreria.

De asemenea, el consideră foarte importantă structurarea soluţiilor de acoperire a riscurilor de refinanţare, a riscului valutar, de lichiditate, de dobândă şi de credit.

Fostul şef al trezoreriei Raiffeisen, recrutat în administraţie în luna februarie a acestui an, se aşteaptă ca adoptarea acestei strategii să contribuie la atingerea într-un termen relativ scurt a obiectivului de includere a României în indici internaţionali de monitorizare a randamentelor la titluri de stat emise de ţări emergente, ceea ce ar ajuta la extinderea bazei de investitori.

Sporiş admite că plafonul de 1,6% din PIB stabilit pentru costul anual cu dobânzile aferente datoriei publice guvernamentale este ambiţios, însă spune că este preferabil să ţinteşti sus şi să atingi de pildă 75% din obiective.

Obiectivul general din ultimii ani de creştere a ponderii emisiunilor de titluri de stat pe termen mediu şi lung este menţinut, acestea urmând să ajungă la 60% din portofoliul de pe piaţa internă.

Cât priveşte emisiunile externe, valuta ar urma să nu depăşească pe termen mediu 50% din datoria publică guvernamentală, iar din totalul datoriei în valută euro va reprezenta cel puţin 75%.

În perioada 2012 - 2014 România ar urma să împrumute 7,2 miliarde de euro de pe piaţa externă. Pentru reducerea riscului de lichi­di­tate, Trezoreria va căuta să coreleze scadenţele titlurilor de stat cu ciclicitatea încasărilor bugetare.

Un vis mai vechi al băncilor menţionat în noua ediţie a strategiei Finanţelor este dezvoltarea unui sistem integral electronic de licitaţie pentru titlurile de stat, precum şi a unui sistem electronic de tranzacţionar pe piaţa secundară pentru extinderea bazei de investitori.

Finanţele se pregătesc de tranzacţii cu derivate

Desăvârşirea proiectului de transfor­mare a Trezoreriei statului într-o structură similară trezoreriilor bancare profesioniste are în vedere crearea până la sfârşitul anului 2012 a cadrului contractual, legislativ, metodologic şi tehnic pentru ca Ministerul Finanţelor să poată efectua tranzacţii cu instrumente financiare derivate - forward, swap valutar şi de rată a dobânzii.

Astfel de tranzacţii ar urma să poată fi derulate atât cu instituţii financiare locale, cât şi din străinătate.

Prin astfel de operaţiuni Finanţele şi-ar putea acoperi mai bine riscul de curs de schimb şi riscul de dobândă aferente portofoliului de titluri de stat, însă trecerea la acest stadiu implică şi un grad ridicat de profesionalism din partea angajaţilor Trezoreriei. De asemenea, ar trebui revizuită modalitatea de evaluare din partea Curţii de Conturi.

Intenţii de extindere a gamei de operaţiuni

Noi tipuri de tranzacţii care ar putea fi realizate de Finanţe pe piaţa secundară

• tranzacţii de tip "bond exchange" prin care să fie preschimbate titluri de stat cu durata rămasă mai mică de un an cu titluri cu scadenţe mai lungi

• tranzacţii de tip "buy-back" prin care să fie răscumpărate în avans emisiunile scadente, de pildă cele ilichide, cu valoare nominală redusă şi cupon ridicat

• tranzacţii directe de vânzare şi cumpărare de titluri de stat

• tranzacţii de tip repo (furnizare de lichidităţi garantate cu titluri)* sau securities lending pentru susţinerea activităţii market makerilor

* numai cu aprobarea BNR pentru a nu interfera cu obiectivele de politică monetară