România trebuie să creeze locuri de muncă pentru a avea creştere economică. Cursul şi inflaţia nu pot stimula creşterea

Autor: Claudia Medrega 13.07.2012

România trebuie să creeze locuri de muncă şi să îşi crească pro­ducti­vitatea pentru a avea creştere eco­no­mică, iar investiţiile sunt esenţiale. În condiţiile în care in­vestiţiile interne sunt limitate şi nu există me­canisme de stimulare a economisirii, România rămâne dependentă de capitalul străin şi de fondurile europene, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

"Ca să ai creştere economică trebuie să creezi locuri de muncă şi să îţi crească productivitatea. Crearea de locuri de muncă şi creşterea pro­duc­ti­vităţii depind de foarte mulţi factori şi de aici încep complicaţiile şi doctrinele economice. Dar, din­colo de doctrine şi de abordări istorice, ambii factori depind de investiţii. Realizarea de in­ves­tiţii depinde de inovaţie, de capital, de eco­no­misire", a declarat Isărescu la Conferinţa "Mugur Isărescu şi invitaţii", organizată ieri la BNR.

El a arătat că investiţiile vor rămâne în con­tinuare marea problemă a creşterii economice, în con­textul diminuării apetitului străinilor şi al structurii economiei în care stimularea consu­mului duce la creşterea importurilor şi s-a arătat sceptic că România va putea să atragă investiţii de portofoliu importante, de ordinul miliardelor.

Modul în care Banca Naţională poate sau nu să susţină creşterea economică nu a lipsit dintre subiectele abordate în cadrul conferinţei.

Analistul Florin Cîţu este de părere că, în Ro­mâ­nia, politica monetară nu are ce să facă pentru a susţine creşterea economică. "Nu poţi să fo­loseşti cursul de schimb, inflaţia sau chiar do­bân­da pen­tru a impulsiona creşterea eco­nomică. Aces­tea sunt doar efecte ale creşterii economice. De­precierea leului nu duce la creştere econo­mică."

Guvernatorul BNR a susţinut această idee, arătând că deprecierea leului nu va duce la creştere economică în România, întrucât lipsesc capacităţile excedentare de producţie care să susţină o ofertă puternică. "Dacă spui că depreciez cursul, îmi creşte competitivitatea şi duce la creşterea economică. Cursul poate fi o supapă doar pentru dezechilibre acumulate care nu mai pot să fie corectate altfel. Trebuie să ai capacităţi de producţie excedentare. Sau investiţii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% face diferenţa, poţi să exporţi. Nu văd această situaţie în România", a arătat Isărescu.

Totodată, nici măcar exportatorii nu mai sunt foarte fericiţi cu deprecierea monedei naţionale şi reclamă mai degrabă stabilitatea cursului.

Stimularea consumului este una dintre solu­ţiile vehiculate frecvent pentru susţinerea creşterii economice. Consumul este văzut ca şansa pentru ca economia României să rămână în teri­toriul pozitiv în acest an, în condiţiile în care exporturile nu vor mai putea ajuta PIB-ul ca în anii trecuţi, din cauza problemelor cu care se con­fruntă zona euro - principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti.

Isărescu a avertizat că, pe structura actuală a economiei româneşti, creşterea consumului duce inevitabil la importuri mai mari şi deteriorarea deficitului de cont curent. "Ca să stimulezi consumul trebuie să ai capacităţi de producţie."

Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank, a arătat că nu există o reformă clară exprimată de par­tidele politice şi măsuri care vor fi luate pentru a aduce creşterea economică mai aproape de po­tenţial. Încrederea este unul dintre elementele nece­sa­re pentru a construi un business, un factor care nu poate să fie închiriat sau cumpărat, şi care atunci când este pierdut se pierde totul, potrivit lui Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR