Bursa de la Bucureşti este ca şi inexistentă în economia românească. Doar bursa din Estonia este mai slabă

Cu cât capitalizarea bursieră este mai mare raportată la PIB-ul unei ţări, cu atât piaţa de capital este mai importantă în economie. Bursa de la Bucureşti, pe care era listată la finalul anilor '90 circa jumătate din economie, a ajuns în prezent să nu mai conteze aproape deloc.

România ocupă penultimul loc dintr-un total de 60 de state în ceea ce priveşte capitali­za­rea bursei locale raportat la PIB-ul ţării, cu 11,8% în anul 2011, in­dicator care arată gradul redus de dez­vol­tare al pieţei de capital autohtone şi faptul că economia românească este una dintre eco­nomiile cel mai puţin reprezentate pe bursă.

Acest lucru arată că foarte puţine com­pa­nii româneşti utilizează bursa pentru a-şi finanţa operaţiunile şi preferă în schimb finanţarea prin credite atrase de la bănci.

"Din cele 60 de ţări analizate, România se află pe locul 42 după PIB/cap de locuitor cu 8.405 dolari, dar pe locul 59 după capitalizare bursieră/PIB cu 11,8%, pe locul 55 la valoare tranzacţionată/PIB şi pe locul 51 după valoare tranzacţionată/PIB cu doar 1,8%. Situaţia din 2011 este simi­la­ră celei din 2010. Cu toate că listarea Fon­dului Proprietatea a contribuit cu 5,88 miliar­de de lei la capitalizarea bursei de la Bucu­reşti în anul 2011, aceasta a rămas pe ultimele locuri la capitalizare/PIB. Chiar şi ţările cu un PIB/locuitor mai mic, precum Ucraina, Pakistan, Vietnam şi Sri Lanka, au avut o poziţie mai bună", spune Daniela Ropotă, analist la Intercapital Invest, firma de brokeraj care a realizat analiza.

Ea a precizat că deşi bursa locală nu se poate număra printre fruntaşe la nivel mondial din cauza nivelului scăzut de dezvoltare al economiei, dat de raportul PIB/locuitor, pe piaţa de la Bucureşti există cu siguranţă loc de îmbunătăţire.

"Teoretic, o bursă lichidă creşte eficienţa activelor investite şi susţine economia pe termen lung. Interesul pentru bursă poate fi atras prin promovare, prin aprofundarea cunoştinţelor şi bineînţeles prin listări interesante. Ultimul punct pare cel mai greu de realizat, dar totuşi se poate chiar şi în condiţii vitrege de piaţă. De exemplu, la Varşovia au avut loc 57 de listări noi de la începutul anu­lui", a mai spus Ropotă.

Majoritatea companiilor mari din România au rămas nelistate, unele dintre ele fiind controlate de stat, dar nu au ajuns nici în prezent pe bursă şi companii străine care nu doresc să-şi listeze filialele locale pentru că pot să atragă finanţare mai ieftină direct de pe piaţa de origine prin interme­diul companiei-mamă. Grupurile străine au contribuit de altfel la sub­dez­voltarea pieţei de capital românească prin politicile lor de delistare a companiilor româneşti de pe bursa locală.

"Realitatea este şi mai puţin roz dacă am analiza raportul dintre free-float-ul bur­sei şi PIB pentru că pe piaţa românească acesta este foarte redus, iar în realitate suntem şi mai în urmă decât arată această statistică. De ce este situaţia aceasta? Din două cauze mari: 1) cele mai mari companii din România au fost deja privatizate cu mult timp în urmă către multinaţionale înainte de a fi listate şi fără clauze de listare ulterioară pe bursă sau chiar dacă au fost privatizate în timp ce erau listate pe bursă au fost delistate ulterior pentru că nu au existat clauze la privatizare care să interzică acest lucru şi 2) structura socioeconomică ro­mâ­nească este de aşa na­tură că favorizează for­ma­rea de companii de ta­lie mică şi la bursă nu prea poţi să listezi companii mici. Românii nu cola­bo­rea­ză între ei. Com­pa­niile româneşti, ca să de­vină mari, trebuie să ce­deze o parte din control, să se finanţeze cu capitaluri pro­prii din afara cercului de fon­datori, iar mulţi antre­pre­nori români acceptă mai greu acest lucru, ceea ce duce la o autoli­mi­tare a creşterii businessului", spune Florin Ilie, directorul departamentului de pieţe de capital al ING Bank.

Numai în ultimii 10 ani bursa de la Bucureşti a pierdut 50 de companii importante, care se află astăzi în topul celor mai mari jucători din economie, în timp ce în aceeaşi perioadă s-au listat cel mult zece companii la fel de importante.

Printre companiile importante care au părăsit recent bursa s-au numărat Silcotub, Kandia, Policolor, Asirom şi Ardaf, iar în anii timpurii ai pieţei s-au mai delistat com­pa­nii majore precum Dacia, ArcelorMittal Galaţi (Sidex), Arctic, Terapia şi Astra Vagoane.

Exodul companiilor de pe bursă va continua cel mai probabil cu producătorul de îngrăşăminte Azomureş Târgu-Mureş (AZO), care a fost preluat recent de elve­ţie­nii de la Ameropa, Rompetrol Rafinare (RRC), care a derulat deja o ofertă de preluare obligatorie adresată către acţio­na­rii minoritari, producătorul de pâine Titan, combinatul siderurgic ArcelorMittal Roman sau Agrana România.

Analistul ING spune că pe termen scurt şi mediu statul este singurul care poa­te să contribuie la dezvoltarea bursei pen­tru că mediul privat românesc are o capa­citate limitată de a lista companii.

"Companiile încă deţinute de stat sunt singurele care pot adăuga masă critică bursei şi listarea acestor companii este critică pentru dezvoltarea bursei în viitorul apro­piat. Pe termen lung poate să contri­bu­ie şi mediul privat, dar sunt puţine com­pa­nii private care se pot lista pe bursă pentru că ma­joritatea celor mari sunt deţinute de multinaţionale şi nu o să vedem niciodată o multinaţională listând subsidiara pe bursa din România. Din această cauză sectorul privat are o capacitate limitată de a lista companii. În plus există riscul ca şi o parte din companiile cu capital românesc să se listeze pe alte burse din cauza lichidităţii mici de pe bursa locală", mai spune Ilie.

Potrivit lui, free-float-ul redus al bursei de la Bucureşti este tot o consecinţă a poli­ticii adoptate de stat în ceea ce priveşte privatizarea companiilor.

"La Petrom s-a vândut pachetul majoritar de acţiuni, s-a menţinut o deţine­re importantă în contul statului şi pe bursă sunt listate sub 10% din acţiunile compa­ni­ei. La Transgaz free-float-ul este redus pen­tru că atunci când s-a listat s-a luat decizia de a lista 11,3% din acţiuni. Aceasta a fost stra­tegia la momentul respectiv şi exem­plele pot continua", a conchis Florin Ilie.

Printre bursele cu cel mai mic raport al capitalizării pe PIB se mai numără Estonia (7,3%), Slovenia (12,8%), Ungaria (13,4%), Vietnam (14,8%) şi Pakistan (14,8%). La polul opus se află centre financiare puternice şi cu grad redus de fiscalizare, precum Honk Kong şi Africa de Sud, unde capitalizarea bursieră depăşeşte PIB-ul de 3,6 ori şi respectiv 2,1.