BNR reduce injecţiile de lichiditate, Finanţele intră în jocul pieţei şi pun presiune pe dobânzi

BNR a realimentat ieri piaţa bancară cu 8,2 mld. lei (echi­valentul a 1,8 mld. euro) prin licitaţia repo săptămânală la care au participat cinci instituţii de credit, după ce lunea trecută injectase 13,6 mld. lei în conturile a douăsprezece bănci, aproape de nivelul record al acestor operaţiuni.

Banca centrală a rămas fidelă angajamentului de a acoperi săptămânal cererile de lichiditate venite din partea băncilor, controlând astfel tensiunile care pot apărea la nivelul do­bâ­n­zilor la lei, chiar dacă presiunea sub care a intrat leul în ulti­mele săptămâni pe piaţa valutară ar fi putut justifica dobânzi mai mari. Dimpotrivă, în ultimele zile ratele ROBOR pe scadenţe scurte au intrat sub pragul de 3%, după ce anterior săriseră la peste 5%.

Mişcarea dobânzilor la lei din ultima vreme nu a fost de­ter­mi­nată numai de politica BNR, ci şi de operaţiunile Minis­te­ru­lui Finanţelor care a început să schimbe la banca centrală sume în valută din rezerva-tampon de lichiditate ca reacţie la reflexul băncilor de a cere randamente crescute la licitaţiile de titluri de stat. În acelaşi timp, Finanţele au împrumutat sume mai mici prin emisiunile de titluri, ajungând chiar să ram­burseze mai mult decât au atras de pe piaţă şi contribuind astfel la supli­men­tarea lichidităţii. Nu întâmplător unele bănci au continuat în luna iunie să folosească facilitatea de depozit de la BNR, prin care depun bani cu dobândă de numai 1,25% pe an.

Astfel, situaţia de până acum de pe piaţă contrazice sce­nariile standard avansate de mai mulţi analişti de tipul "BNR nu lasă cursul să crească oricât, intervine pe piaţa va­lutară şi pune presiune pe dobânzile la lei pe fondul deficitului de li­chiditate de pe piaţă". În realitate, cursul a fost lăsat să crească, chiar dincolo de niveluri de neconceput nu cu mult timp în urmă, în timp ce dobânzile ROBOR pe scadenţe scur­te de până la o săptămână au coborât în ultimele zile mult sub rata de referinţă de 5,25% pe an. De asemenea, ratele ROBOR pentru scadenţe de şase, nouă şi douăsprezece luni depăşesc cu numai un sfert de punct procentual dobânda-cheie a BNR.

Cel puţin deocamdată nici măcar presiunile inflaţioniste care ar putea fi provocate de deprecierea leului nu par să determine BNR să ducă dobânzile la lei mai sus. O asemenea variantă ar mări costurile suportate de statul cu finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, punând în pericol ţinta de deficit angajată cu FMI şi UE. De la începutul crizei asigurarea finanţării deficitului a reprezentat un obiectiv pentru atingerea căruia BNR s-a implicat atât prin discuţii cu băncile, cât şi prin operaţiuni de furnizare de lichiditate având drept ţintă expresă conturile statului.

Un scenariu îndrăzneţ a venit recent dinspre analiştii gigantului american JP Morgan care cred că BNR ar putea ajunge să-şi anuleze licitaţiile repo săptămânale în ipoteza în care nu ar mai putea menţine echilibrul dintre absorbţia de lichiditate în lei realizată prin intervenţiile de pe piaţa valutară şi injecţiile de lei făcute prin repo. Practic, injecţiile prin licitaţii repo nu ar mai face faţă nevoii de sterilizare a intervenţiilor valutare şi de aici s-ar propaga mai departe un curent de creştere a dobânzilor la care băncile se finanţează pe piaţă. Într-un asemenea caz, ar rămâne ca BNR să susţină băncile care au dificultăţi în a se finanţa direct de pe piaţă prin operaţiuni de furnizare de lichiditate în regim bilateral.

Situaţia din ultimele săptămâni nu susţine însă o asemenea perspectivă. BNR nu a recurs la intervenţii agresive pe piaţa valutară în sprijinul leului şi în schimb a alimentat băncile cu sume consistente la licitaţiile repo. BNR nu vrea să vadă rezerva valutară scăzând rapid, mai ales că luna viitoare are de plătit o primă rată din împrumutul de la FMI.

O variabilă importantă în această ecuaţie a devenit şi Ministerul Finanţelor, cu propria sa rezervă valutară de aproximativ 4 mld. euro. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dezvăluit săptămâna trecută că Finanţele au început să schimbe sume în valută, aceasta fiind şi principala sursă de valută vândută de BNR pe piaţa valutară în ultima vreme.

Finanţele pun frână la vânzările de titluri de stat pentru a ţine în loc dobânda

Ministerul Finanţelor a vândut ieri obligaţiuni de stat pe doi ani în valoare de 185 mil. lei, reprezentând numai 28% din suma programată, la un randament mediu de 5,98% pe an, practic neschimbat faţă de licitaţia precedentă pentru această scadenţă. După ce în primăvară Trezoreria statului abordase o politică prin care executa fidel prospectele de emisiune, apariţia presiunilor pe dobânzi din ultimele săptămâni a deter­minat Finanţele să reducă sumele atrase în comparaţie cu cele anunţate şi chiar să respingă în bloc ofertele la o licitaţie de certificate de depozit.

Ministerul Finanţelor nu se arată dispus să accepte creş­terile de dobânzi care au la bază tensiunile izbucnite pe scena politică suprapuse la mediul extern încă turbulent şi îi împinge pe trezorierii băncilor să aleagă între a plasa lichi­dităţile excedentare la BNR în facilitatea de depozit cu 1,25% dobân­dă şi a cumpăra titluri de stat la randamente sub 6% la matu­rităţile scurte.