Numai 42 din marile corporaţii ale lumii au pe hartă România. În top 10 sunt numai trei

Patru din zece companii aflate în topul celor mai mari 100 de companii din lume realizat de revista Fortune au operaţiuni în România, însă foarte puţini giganţi la nivel mondial au activităţi de producţie pe piaţa locală.

Puţini sunt însă giganţii mondiali care au activităţi de producţie în România - Ford, ArcelorMittal, Société Générale, E.ON sau Procter&Gamble - şi care reprezintă o excepţie într-o economie dominată de investitori străini care au văzut în România o oportunitate de a-şi plasa produsele sau serviciile.

"Este îngrijorător faptul că sunt foarte puţine companii de producţie şi că în continuare domină marii investitori din domeniul serviciilor financiare, bunuri de consum sau exploatarea gazelor naturale", a spus Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

E.ON, ING, Société Générale, Axa, Carrefour, Siemens, Lukoil, Enel, ArcelorMittal, Ford, Procter&Gamble sau Deutsche Telekom sunt doar câteva dintre companiile cu afaceri de zeci de miliarde de euro la nivel global care au încheiat în 2011 afaceri de sute de milioane de euro pe piaţa locală.

"Este un semnal bun să ai investitori de bază în economie, care atunci când ajung să aibă o parte semnificativă din active în România, sunt interesaţi să rămână aici. Pentru că fac afaceri în România şi obţin anumite avantaje, ei devin avocaţi ai României în orice situaţie şi ne recomandă mai departe", a mai spus Florin Pogonaru.

Cei mai mulţi investitori străini din topul celor mai mari companii la nivel mondial care au prezenţă în România provin din Franţa (Société Générale, Axa, GDF Suez, Carrefour, BNP Paribas), Germania (E.ON, Deutsche Telekom, Siemens, Volkswagen, BMW, Metro, Allianz), SUA (Exxon Mobil, Chevron, General Electric, IBM, HP, P&G), Italia (Enel, Generali) sau Japonia (Toyota, Hitachi, Sony). De regulă, la conducerea filialelor locale ale acestor companii se află executivi care provin din ţările de origine ale acţionarilor.

"Prezenţa companiilor-gi­gant este extrem de im­portantă şi benefică pen­tru economia unei ţări, întrucât acestea contri­buie la crearea de locuri de muncă, ve­nituri din taxe la buget, reprezintă o sursă de capital care poate atrage şi alte ca­pitaluri şi, nu în ultimul rând, con­tri­buie la stabilitatea, încrederea în mediul economic şi politic al unei ţări, ofe­rind credibilitate în faţa altor investitori străini şi a organismelor fi­nanciar-bancare internaţionale. Pe scurt, vorbim despre efectul de antrenare pozitivă, care în ultima perioadă lipseşte din economia României", a spus prof. dr. Ovidiu Dimbean-Creţa, care predă cursul de Finanţe Internaţionale în cadrul Institutului de Administrare a Afacerilor - ASEBUSS.

Cu toate că o mare parte dintre giganţii la nivel mondial au afaceri de ani buni în România, foarte puţini au făcut investiţii majore în capacităţi de producţie, majoritatea fiind importatori şi distribuitori de bunuri şi servicii. De altfel, investiţiile străine directe au atins în mai un nou minim istoric, de 19 mil. euro. Faţă de perioada de vârf 2005-2008, când investiţiile atingeau 8-9 mld. euro pe an, acum s-au prăbuşit la sub 2 mld. euro. Acest lucru a dus şi la o scădere a economiei de la un plus de 4 - 7% pe an la un minus de 7%. Acum România se chinuie să aibă creştere economică de 1-1,5%.

Totuşi, marile multinaţionale care activează pe piaţa locală în domeniul serviciilor financiare au rezultate bune ale afacerilor. BRD - Group Société Générale, de exemplu, filiala locală a grupului francez aflat pe locul 67 în topul Fortune 500, este cea mai profitabilă bancă din sistemul local.

Italienii de la Enel (locul 52 în top Fortune), numărul doi pe piaţa locală de energie electrică ca şi cifră de afaceri, au încheiat 2011 cu afaceri de 923 mil. euro şi un profit net de 78,7 mil. euro. Totuşi, germanii de la E.ON, aflaţi pe locul 16 în topul Fortune, au încheiat 2011 cu afaceri de peste un miliard de euro în România, dar cu pierderi de peste 45 de milioane de euro.

Grupul german Deutsche Telekom (aflat pe locul 89 în topul Fortune) este prezent în România atât prin companii controlate indirect, prin intermediul grupului elen OTE, cât şi prin firme pe care le deţine integral. Companiile prin care Deutsche Telekom este repre­zen­tantă indirect în România sunt Romte­lecom, Cosmote, Germanos şi Telemo­bil (Zapp), care au un rulaj anual de aproximativ 1,1 mld. euro. Companiile menţionate sunt coordonate în conti­nuare de la Atena, din cartierul general al OTE, însă managerii locali trimit rapoarte şi îşi sincronizează acţiunile şi cu grupul german. Deutsche Telekom deţine 40% din acţiunile grupului elen OTE. Grupul german mai este prezent pe piaţă direct şi prin alte două com­panii: Combridge - care oferă în principal servicii telecom pentru compa­nii şi alţi operatori - şi T-Systems ICT România, o subsidiară a diviziei de servicii IT a Deutsche Telekom.

Atenţie la impactul asupra antreprenorilor locali

Gabriel Sincu, partener în cadrul firmei de consultanţă fiscală Mazars, este de părere că numărul important de companii mari la nivel mon­dial care au operaţiuni şi în Româ­nia nu poate fi decât un semn bun, care arată că ţara are atuuri importante pentru aces­tea (fie o piaţă bună, fie o locaţie stra­te­gică de dezvoltare cu un sistem fiscal avan­tajos, fie un loc unde au găsit oa­meni buni care să îi ajute să îşi crească afacerile).

"Pe de altă parte însă, fără fals patriotism, trebuie să menţionez că e nevoie să privim şi reversul medaliei: impactul pe care acestea îl au asupra investitorilor şi antreprenorilor locali nu trebuie să fie unul negativ, să îi sufoce şi să îi elimine de pe piaţă. E bine să avem investiţii străine şi nume sonore cât mai numeroase în România, dar o atenţie deosebită trebuie acordată totuşi capitalului autohton", a explicat Gabriel Sincu. El a mai spus că, în momentul în care atuurile pe care le regăsesc în acest moment pe piaţa locală investitorii străini vor dispărea, sunt şanse mari ca marile grupuri multinaţionale să plece din România.

"Cred că un echilibru între com­paniile multinaţionale mari şi firmele dez­voltate de antreprenori locali repre­zintă varianta optimă pentru care auto­rităţile ar trebui să militeze şi pe care să o încurajeze prin legislaţie corespun­zătoare. Din păcate, de cele mai multe ori nu se întâmplă aşa şi vă dau numai un singur exemplu: legea holdingurilor, deşi cerută de ani buni de mediul de afaceri, este în continuare lăsată în anticameră de factorii de decizie. Şi e trist că se întâmplă aşa, acest lucru afectând mai ales capitalul autohton, de care vorbeam mai devreme", a mai spus Gabriel Sincu.

"Fortune Global 500" este topul celor mai mari 500 de companii din lume în funcţie de cifra de afaceri, realizat anual de revista Fortune. În 2011 cea mai mare companie din lume a fost Royal Dutch Shell (Olanda), care a fost prezentă pe piaţa locală până în 2007.