Seceta dă startul pentru creşterile preţului porumbului
Seceta şi temperaturile ridicate au compromis deja o bună parte din producţia de porumb ce urmează a fi recoltată de fermieri în această toamnă. Dacă ploile vor continua să ocolească România, productivitatea la hectar va coborî la jumătate faţă de anii trecuţi. Pieţele internaţionale sunt însă deja inflamate ca urmare a secetei severe din Statele Unite, cel mai important jucător la nivel mondial. Cum va evolua în acest context cotaţia porumbului?
"Mă aştept la creşteri în continuare pentru porumb, piaţa din Statele Unite va da totul peste cap şi poate fi o a doua Rusie (în 2010 Rusia a blocat exporturile de cereale ca urmare a fenomenelor meteo extreme, în consecinţă cotaţiile internaţionale au explodat - n.red.). În România toţi traderii au în acest moment default-uri (contracte neexecutate de fermieri - n.red.)", spune Iulian Gheorghe, director general al Ameropa Grains, unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa locală a comerţului cu materii prime agricole.
O bună parte a caselor de comerţ au semnat contracte de achiziţie pentru porumb cu fermierii români în luna mai la cotaţii ce au variat între 180 şi 185 de euro/tonă, iar acum fermierii sunt reticenţi în a executa aceste întelegeri pentru că preţurile s-au încadrat pe o pantă ascendentă, subliniază traderul.
"Fermierii trebuie să înteleagă că pentru ei nu există pierderi, în schimb neexecutarea contractelor loveşte în plin traderii. Mă aştept ca la recoltare preţul porumbului să fie undeva la 235-240 de euro FOB Constanţa", adaugă Gheorghe.
În tabăra marilor producători agricoli, cei care nu depind de spaţiile de depozitare sau de contractele semnate cu traderii, prioritatea în acest moment sunt irigaţiile pentru a putea limita scăderile de recoltă astfel încât la toamnă conturile companiilor să se umple ca urmare a cotaţiilor internaţionale în creştere.
"În acest moment pe Bursa din Paris Euronext preţul pentru porumb este de 250 euro/tonă după ce mult timp s-a menţinut la 200 de euro/tonă. La această cotaţie fermierii sunt pe zero, vor avea suficiente fonduri pentru a-şi acoperi cheltuielile. În acest an costurile cu irigaţiile au fost foarte mari în cazul celor care au udat terenurile. Cei care nu au irigat vor câştiga din preţ, dar vor pierde în acelaşi timp şi din reducerile de producţie. La o cotaţie de 300 de euro/tonă, care este un preţ de excepţie pe care nu l-am mai avut până acum, fermierii vor reuşi să aibă suficienţi bani pentru a reîncepe următorul ciclu de producţie", explică situaţia Lucian Buzdugan, directorul fermei de 55.000 de hectare a TCE 3 Brazi din Insula Mare a Brăilei.
Situaţia din Statele Unite dă tonul evoluţiei preţurilor pe pieţele internaţionale
Un prim semnal pentru evoluţia din această vară a preţurilor la porumb este dat de piaţa din Statele Unite, cel mai mare producător la nivel mondial. Recent, atât oficialii americani, cât şi fermierii au anunţat că vor recolta numai o fracţiune din suprafeţele însămânţate cu porumb în această primăvară.
Estimările din iulie ale United States Department of Agriculture (instituţie echivalentă unui minister al agriculturii - n.red.) arată că fermierii americani vor strânge în silozuri şi hambare 329 milioane de tone de porumb. Proiecţiile din iulie au suferit o corecţie severă de 12,2% faţă de luna precedentă.
Situaţia ar putea fi însă şi mai severă decât arătau proiecţiile făcute la începutul acestei luni.
Analistul american Michael Cordonnier a inspectat în urmă cu trei săptămâni aşa-numita regiune "Corn Belt" (Centura Porumbului) din nord-estul Statelor Unite, acolo unde este concentrat grosul suprafeţelor acoperite cu porumb de fermierii americani.
"Dacă ai fi călătorit, în această regiune fără să ştii data din calendar, ai fi zis că este vorba despre sfârşitul lui august (cu o lună înainte ca porumbul să fie recoltat - n.red.). Zona arată că şi cum ar fi sfârşitul verii şi nu sfârşitul lunii iunie. Situaţia din regiune este mai gravă decât mă aşteptam. Sunt zone unde recoltele sunt bune, dar acestea sunt excepţii", notează Cordonnier pe blogul său de pe commoditiesjournal.com
Concluziile trase de analist în teren sunt întărite şi de statisticile oficiale ale administraţiei americane. Indicele "Palmer", instrument de măsurare a secetei folosit de National Climatic Data Center (instituţie similară INMH din România), arată că situaţia din zonele mari producătoare de porumb din SUA a fost calificată ca fiind una de secetă severă sau secetă extremă.
Cu o producţie americană zguduită puternic de condiţiile meteo procesatorii şi traderii vor fi nevoiţi să se reorienteze către alte pieţe în condiţiile în care stocurile la nivel mondial nu oferă o marjă confortabilă de manevră.
Prognozele USDA arată că economia mondială va încheia acest an agricol cu stocuri de 134 milioane de tone de porumb, după ce luna trecută prognozele indicau stocuri de 155 milioane de tone.
Cu o ofertă în scădere pe pieţele internaţionale unii dintre potenţialii beneficiari ai acestei situaţii sunt producătorii agricoli de la Marea Neagră, printre care se numără şi România.
România este un jucător puternic pe porumb la Marea Neagră
Dacă în cazul grâului producţia locală este depăşită cu mult de recoltele din Rusia şi Ucraina, în cazul porumbului producătorii locali sunt mult mai aproape faţă de cei doi giganţi agricoli de la Marea Neagră. Spre exemplu, în acest an Rusia are o producţie estimată de 7,8 milioane de tone de porumb, în timp ce Ucraina aduce în regiune alte 24 milioane de tone. În acelaşi ton România are o producţie estimată de 6,5-7 milioane de tone, în scădere de la 11,7 milioane de tone în anul 2011.
Deşi regiunea Mării Negre este afectată de temperaturile mari din ultimele două luni, impactul nu este la acelaşi nivel ca în Statele Unite.
"După problemele care au apărut din cauza vremii în momentul înfloririi porumbului au urmat alte zile toride, pierderea apei s-a produs rapid pe fondul temperaturilor ridicate. Plantele au pierdut rapid apa acolo unde nu au fost irigaţii. Pierderea apei s-a produs într-un ritm atât de rapid cum nu am văzut în ultimii ani. Pierderile pentru porumb la cei care nu au irigaţii sunt în acest moment foarte mari", explică Lucian Buzdugan de la TCE 3 Brazi.
Pentru a securiza producţia de porumb, materie prima ce urmează a fi recoltată de pe 9.500 de hectare, executivul de la TCE 3 Brazi a aplicat şase udări peste 70% din suprafeţele acoperite cu porumb din Insula Mare a Brăilei. Costurile, estimate la 5,5 mil. euro, vor fi duble faţă de anii anteriori, însă Lucian Buzdugan estimează că producţia medie va fi de 8 tone/hectar după ce anii trecuţi productivitatea era cu 2-4 tone/hectar mai mare. În total în hambarele TCE 3 Brazi ar urma să se strângă aproape 80.000 de tone de porumb, potrivit estimărilor ZF.
Situaţia din Insula Mare a Brăilei este însă una dintre excepţiile la nivelul agriculturii locale în condiţiile în care puţini fermieri îşi permit să demareze programe extinse de irigaţii în lipsa unei infrastructuri dezvoltate şi a costurilor mari.
Preţul porumbului românesc va fi reglat în final de cererea internă
În acelaşi timp, fermierii locali sunt protejaţi într-o anume măsură de agitaţia din pieţele internaţionale pentru că România nu are o bursă de mărfuri agricole conectată direct la pieţele internaţionale.
"În România avem avantajul că piaţa este una fizică şi nu una în majoritate bursieră. Porumbul este folosit în cea mai mare parte pentru furajele din industria zootehnică. În final preţul va fi reglat de capacitatea crescătorilor de animale de a susţine un anumit preţ. În caz contrar ei se vor reorienta către grâul furajer pentru a-şi asigura necesarul de materie primă", spune Ofelia Nalbant, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), organizaţie care reuneşte cele mai mari case de comerţ cu materii prime agricole prezente pe plan local.
Ofelia Nalbant subliniază că posibilitatea companiilor din industria zootehnică de a schimba porumbul cu grâul furajer a produs un efect de contagiune pe piaţă. "Preţul grâului furajer a crescut în ultimele zece zile cu 5 euro pe zi de la 190 euro/tonă la 240 de euro tonă FOB Constanţa".
Recolta de porumb românească din acest an este estimată a fi cu o treime mai mică decât cea de anul trecut în contextul condiţiilor meteo nefavorabile. Astfel, potrivit estimărilor fermierilor români, în silozuri se vor strânge în toamnă 6,5-7 milioane de tone de porumb după ce în 2011 producătorii agricoli au recoltat 11,7 milioane de tone, o recoltă-record pentru ultimii cinci ani.
În ultimii ani preţul porumbului din România a urmat o pantă descendentă în perioada imediat următoare recoltei pentru că fermierii s-au grăbit să vândă producţiile ca urmare a lipsei spaţiilor de depozitare şi a obligaţiilor financiare faţă de furnizorii de inputuri sau utilaje.
Pe piaţa din România jocurile privind producţia de porumb sunt făcute de companii precum TCE 3 Brazi, InterAgro, dar şi de libanezii de la Maria Trading sau Agro Chirnogi.
Astfel, TCE 3 Brazi, companie deţinută de Culiţă Tărâţă, a acoperit aproape 20%, adică 9.500 de hectare de teren, din Insula Mare a Brăilei cu porumb, iar grupul InterAgro are pe mai multe entităţi juridice 11.200 de hectare de teren care au fost în acest an însămânţate cu porumb.
Americanii sunt loviţi puternic de căldură şi secetă: efectele asupra porumbului sunt devastatoare
Fermierii americani îşi ajustează în jos lună de lună estimările privind recolta de porumb după ce seceta şi temperaturile ridicate au uscat o bună parte din recoltele fermierilor din "centura porumbului" (corn belt - n.red.), cea mai productivă regiune pentru porumb de pe continentul nord-american. Estimările din luna iulie pentru producţia americană de porumb arată un declin de 12,2% faţă de luna anterioară.
Rezultatele fermierilor americani dau tonul evoluţiei producţiei mondiale de porumb. În aceeaşi perioadă estimările privind recolta mondială au fost "corectate" în jos cu aproape 5%, la 905 milioane de tone.
De problemele americanilor ar putea profita în acest an agricol traderii din China, Europa sau America de Sud având în vedere că estimările privind producţiile din aceste regiuni sunt mult mai stabile.
Cu producţii estimate a fi stabile în raport cu datele din luna iunie sunt şi Argentina, Africa de Sud sau China.
"Reducerea producţiei, cum este acum cazul Statelor Unite, este un eveniment fundamental de piaţă şi nu unul «soft», la evenimentele de acest tip pieţele reacţionează cu un efect dublu, de aceea bursele internaţionale s-au inflamat în ultimele săptămâni. Impactul nu este însă unul care să dea peste cap lucrurile pentru că în SUA 40% din porumb este folosit pentru etanol, iar în condiţiile cotaţiei actuale a ţiţeiului fermierii ar putea trimite acest porumb către consumul animal sau uman. În aceste condiţii pieţele au loc pentru a se linişti în perioada următoare", spune Ofelia Nalbant, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), organizaţie care reuneşte cele mai mari case de comerţ cu materii prime agricole prezente pe plan local.
Pe de altă parte, situaţia cauzată de turbulenţele privind producţia americană poate fi atenuată de rezultatele fermierilor europeni. USDA estimează în iulie o producţie europeană de porumb de 65,4 milioane de tone, estimare în creştere cu 0,3 milioane de tone faţă de luna anterioară.