Grecia, Spania şi Italia aduc din nou furtuna pe bursele internaţionale, iar situaţia aminteşte de criza din vara lui 2011

Autor: Andrei Chirileasa 24.07.2012

Bursele din Italia şi Spa­nia au înregistrat pe parcursul şedinţei de luni scăderi de pâ­nă la 5%, după evo­lu­ţii si­mi­lare în şedinţa de vi­neri, atingând mi­ni­­me multianuale, în contextul în care cos­­turile de finanţare ale celor două state au crescut puternic şi tot mai multe re­giuni din Spania au ajuns în incapacitate de plată.

Căderile de pe burse au determinat au­to­rităţile de supraveghere ale pieţelor financiare din Spania şi Italia să interzică tranzacţiile short (vânzările de acţiuni în lipsă) pentru trei luni, în cazul Spaniei, şi pentru o săptămână, în Italia.

Bursa de la Atena a scăzut şi ea ieri cu peste 6%, după ce în presa germană au apărut informaţii că Fondul Monetar In­ternaţional (FMI) ar vrea să retragă sprijinul financiar acordat Greciei, ceea ce ar duce la ieşirea ţării din zona euro.

Turbulenţele s-au extins rapid, mai întâi în Europa, unde bursele de la Paris, Frankfurt şi Londra au suferit ieri corecţii cuprinse între 2% şi 4%, dar şi în SUA, unde indicii Dow Jones Industrial Ave­rage şi S&P 500 au deschis ieri cu scăderi de peste 1,5%.

Scăderile de amploare de ieri vin după unele similare în şedinţa de vineri şi arată că investitorii şi-au pierdut din nou în­cre­derea în soluţiile pe care liderii euro­peni le-au avut până acum pentru ate­nua­rea efectelor crizei. Situaţia seamănă cu cea din urmă cu un an, când Grecia cerea din nou ajutor internaţional, iar Italia intra pentru prima dată în vizorul pieţelor din cauza datoriilor mari.

Totuşi, spre deosebire de iulie 2011, nu prea mai există soluţii liniştitoare pen­tru investitori. În ultimul an liderii euro­peni au încercat de toate: de la măsuri de austeritate severe, care ţinteau reducerea cheltuielilor publice şi a deficitelor, dar au aruncat economiile europene din nou în recesiune, până la împrumuturi de sute de miliarde de euro acordate de Banca Centrală Europeană băncilor private în încercarea de a le determina să finanţeze în continuare statele cu probleme la costuri rezonabile.

Investitorii se plâng că progresele rea­liza­te au fost prea mici şi că ajutorul acor­dat băncilor spaniole este departe de a rezolva problemele ţării, care este acum în epicentrul turbulenţelor.

Ca de obicei, atunci când pieţele sunt lovite, acţiunile băncilor au avut cel mai mult de suferit în aceste zile, deoarece instituţiile financiare sunt în prima linie, cele mai expuse la intrarea ţărilor în inca­pa­citate de plată. Efectele se propagă însă cu repeziciune în întreaga economie. Cum s-a văzut în ultimii ani, în Spania şi Italia a scăzut consumul şi a crescut şo­majul. Asta face ca şi rezultatele com­pa­niilor din aceste ţări să fie mai slabe, iar unele vor intra în faliment.

Într-o economie globalizată în care pieţele sunt tot mai conectate, proble­me­le din Spania şi Italia se reflectă tot mai pu­ternic şi în Germania, Franţa sau SUA.

Nici România nu este ferită, iar scă­de­rile de pe bursa de la Bucureşti din ulti­me­le zile arată că şi pentru eco­no­mia românească se anunţă din nou o perioadă dificilă.