Banii publici au fost risipiţi pe săli de sport în comune cu 500 de locuitori şi bazine de înot cu grad zero de realizare

Autor: Mirabela Tiron 23.07.2012

Săli de sport construite în comune cu 500-600 de locuitori, bazine de înot aflate în stadiu de execuţie "zero", însă pentru care în contul unor firme au intrat sute de mii de euro, contracte semnate cu firme care au intrat în faliment sau care execută lucrările cu întârzieri chiar şi de un an, asta scoate la iveală primul raport de audit intern realizat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) la cererea noului ministru Eduard Hellvig.

"Aberaţii de investiţii, drumuri care leagă nimic de nimic, săli de sport în localităţi în care numărul locuitorilor şi vârsta acestora nu justifică sub nicio formă o asemenea investiţie. S-au realizat plăţi în avans pentru bazine de înot al căror stadiu de construcţie este zero", a spus ieri Eduard Hellvig, şeful Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

În ianuarie anul acesta ZF atrăgea atenţia într-un articol că deşi au fost cheltuiţi 31 de milioane de euro pentru bazine în trei ani, doar într-un singur bazin se poate înota. MDRT a avut anul trecut un buget de 760 de milioane de euro, iar anul acesta s-a ridicat aproape la aceeaşi valoare.

Eduard Hellvig a prezentat un raport de audit intern realizat de o direcţie de specialitate a MDRT, formată din 9 angajaţi. Entităţile supuse auditului, care analizează cum au fost cheltuiţi banii în perioada 2009-2011, sunt Compania Naţională de Investiţii şi Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). "Concluzia raportului: jaf cu banul public, acesta este rezultatul auditului. Am avut de-a face cu dispreţul pentru banul public şi bătaie de joc faţă de banul public", a spus Hellvig. În perioada 2009-2011 la conducerea MDRT a fost Elena Udrea.

El a spus că problemele identificate constau în existenţa unor ilegalităţi privind achiziţiile publice, inexistenţa unei monitorizări prompte a firmelor cu care MDRT avea contracte, lipsa unor criterii bine definite în selectarea proiectelor şi selectarea firmelor, dar şi absenţa unei viziuni a MDRT prin care să se stabilească principiile de dezvoltare regională.

"S-au efectuat decontări pentru contracte încheiate cu Compania Naţională de Investiţii în anul 2009, pentru obiective de investiţii privind programul bazine de înot, pentru procurări de materiale, la care stadiul fizic de execuţie al contractului în luna mai 2012 era zero", a spus el.

Situaţia la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii

Nu a existat o strategie corespunzătoare privind realizarea programului, nu au fost stabilite obiective specifice şi nici indicatori specifici pentru fiecare subprogram în parte.
Nu au existat criterii relevante pentru evaluarea, prioritizarea şi selectarea proiectelor (obiectivelor de investiţii).
Având în vedere volumul solicitărilor faţă de sumele alocate programului, se impunea o preselecţie a proiectelor la nivelul judeţelor bazată pe criterii clare de prioritizare.

Pentru realizarea unui bazin de înot în Mediaş, cu o valoare de 4,8 milioane de lei, firma Dafora a încasat în avans 34% din valoarea contractului, stadiul de execuţie al bazinului fiind zero în mai 2012. Şi pentru un bazin de înot din Timişoara firma Termogaz Haţeg a încasat 21% din valoarea de 4,6 milioane de lei a contractului, deşi stadiul de execuţie este zero, potrivit ministrului.

În raportul de audit se arată că pentru un metru pătrat de bazin de înot MDRT a plătit circa 8.600 de lei, iar pentru un metru pătrat al unui patinoar preţul a fost de puţin peste 5.600 de lei.

Eduard Hellvig a mai spus că raportul de audit arată că banul public s-a cheltuit ineficient şi pe sălile de sport. "A fost construită o sală de sport în comuna Rieni, în valoare de 2,5 milioane de lei, localitate unde sunt 571 de locuitori. O altă sală de sport, pentru care s-a plătit suma de 3,1 milioane de lei, a fost construită în Poienii de Jos (comuna Bunteşi), care are 630 de locuitori." Ministrul a mai precizat că sunt firme care au şi 12 contracte cu MDRT pe diverse obiective de investiţii, ceea ce ridică mari semne de întrebare.

Firma Consim SA are 20 de contracte cu MDRT, în valoare totală de 52 de milioane de lei, firma Rico are 18 contracte cu o valoare totală de 72 de milioane de lei, firma Lor'instal Construct are 12 contracte cu valoare totală de 50 de milioane de lei, iar Bella Constructing are 10 contracte în valoare de 14 milioane de lei, potrivit datelor din documentul care sintetizează concluziile raportului de audit.

Ce concluzii apar În sinteza raportului de audit

Exemple de nereguli la Compania Naţională de Investiţii prezentate în raport

MDRT a efectuat decontări pentru contracte încheiate de CNI în anul 2009 (pentru procurări de materiale în programul bazine de înot), la care stadiul lucrărilor de execuţie era zero în mai 2012.
Firma Dafora SA, care a câştigat contractul de 4,8 milioane de lei pentru realizarea unui bazin de înot în Mediaş, a încasat în avans 34% din sumă, deşi stadiul lucrărilor de execuţie este zero.
Firmei Termogaz Haţeg i s-a plătit un avans de 21% din valoarea contractului de 4,6 milioane de lei pentru realizarea unui bazin de înot didactic în Timişoara.
S-au făcut plăţi în avans în valoare de 2,7 milioane de lei pentru procurări de materiale, fără a exista însă un ordin de începere, către firmele Ecostrade, care a câştigat în 2009 contractul de 5,1 milioane de lei pentru dezvoltarea unui bazin de înot din Oraviţa. Firma Ecostrade trebuia să facă şi un bazin de înot în Botoşani, în valoare de 5,1 milioane de lei. În prezent această firmă este în faliment, nu a fost iniţiat niciun demers de fosta conducere pentru recuperarea acestor bani.
Pentru alte obiective de investiţii valoarea contractelor a crescut substanţial. S-au încheiat acte adiţionale la contracte cu Consim, unde valoarea contractului a crescut cu 41% la lucrări de intervenţie de primă urgenţă (contract semnat în decembrie 2010 şi recepţionat în 2011).
Şi la programul lucrări de intervenţie de primă urgenţă, valoarea iniţială a contractului cu firma Bella Consulting Construction a crescut cu 47%.
Firma SC Rico are 18 contracte la care înregistrează întârzieri, iar valorile contractelor au crescut prin adăugarea de acte adiţionale. Aşa s-a ajuns la o valoare a contractelor de 72 de milioane de lei.
O altă firmă, Bella Construction, are 9 obiective de investiţii în programul lucrări de intervenţie în primă urgenţă, contractate în 2010 şi 2011, în valoare de 8 milioane de lei. La toate s-au înregistrat întârzieri între 110 şi 370 de zile. Firma are 10 contracte cu CNI.
Firma European Hidroconstruct care are 4 contracte pentru reabilitarea de poduri şi ziduri în programul de lucrări de urgenţă are la execuţie întârzieri între 106 şi 262 de zile.
Creşterea valorilor contractelor, în condiţiile în care sunt mari întârzieri la execuţie. Lucrările la Sala Polivalentă, de 4.000 de locuri din Piatra Neamţ, înregistrează o întârziere de 282 de zile. Această firmă are 8 contracte cu CNI.
La Piatra Neamţ s-a decis preluarea cofinanţării ce revenea Consiliului Local Piatra Neamţ de către MDRT. Altfel spus, ministerul a decis să plătească încă 1,2 milioane de euro.
Contractul pentru realizarea sălii de sport de la Liceul Victor Babeş a fost câştigat de firma European Hidroconstruct (cu un singur angajat), în asociere cu o altă firmă. Stadiul de execuţie este de 50%, iar avansul plătit a fost de 66,5% din valoarea contractului.
Firma Consim SA are 20 de contracte cu MDRT, în valoare totală de 52 de milioane de lei, firma Rico are 18 contracte cu o valoare totală de 72 de milioane de lei, firma Lor'instal Construct are 12 contracte cu valoare totală de 50 de milioane de lei, iar Bella Constructing are 10 contracte în valoare de 14 milioane de lei.

Multe firme care au semnat contracte cu MDRT nu au livrat lucrările la timp, lucrările de construcţie înregistrând întârzieri chiar şi de un an. "Firma Bella Construction, are 9 obiective de investiţii în programul lucrări de intervenţie în primă urgenţă, contractate în 2010 şi 2011, în valoare de 8 milioane de lei. La toate s-au înregistrat întârzieri între 110 şi 370 de zile." Legat de această situaţie, el a declarat că va aplica măsuri precum penalităţi la întârziere, rezilierea contractului, recuperarea sumelor decontate.

Speţe semnalate de Corpul de Control, prezentate în raportul de audit

Valoarea la care se ridică serviciile juridice externalizate în perioada 2009 - 2012 este de un milion de lei. Firma DLA Piper, cabinet avocat Marian Dinu, are în 2009 trei contracte cu o valoare totală de 600.000 de lei.
Exemple de servicii plătite în cadrul acestor contracte: 26 iunie 2009 - 800 de euro pentru redactarea contractului de proiectare şi execuţie lucrări. 25 iunie 2009 - 1.440 de euro pentru acelaşi tip de servicii; 10 iunie 2009 - 475 de euro pentru o întâlnire cu cabinetul de avocatură Radu Irimia în legătură cu contractul de amplasament. Călătoria cu taxiul: 2,93 euro!
La nivelul MDRT s-a plătit, în perioada 2009 - aprilie 2012, suma de 1,1 milioane de euro pe servicii de asistenţă juridică. Cei mai mulţi bani s-au dus la firma Raţiu & Raţiu căreia i s-a plătit suma de 1.026.997 euro şi la Boştină & Asociaţii - suma de 82.122 euro. Asta în condiţiile în care MDRT are 27 de angajaţi la Direcţia Generală Juridică, cuantumul salariilor plătite fiind de 2.076.192 de euro.

Exemple de ineficienţă în alocarea banului public prin finanţarea unor obiective care nu erau imperios necesare

În Bihor s-a construit o sală de sport în valoare de 2,5 milioane de lei în comuna Rieni, unde sunt 571 de locuitori. O altă sală de sport a fost construită în satul Poienii de Jos (comuna Bunteşti cu 630 de locuitori) în valoare de 3,1 milioane de lei.
Comuna Vârghiş (1.900 locuitori) din judeţul Covasna are aprobare pentru sală de sport. Finanţarea este de peste 2,5 milioane de lei.
Nucet din judeţul Bihor este o comună cu doar 2.400 localnici. Suma alocată pentru finanţarea lucrărilor de execuţie a sălii de sport este de peste 2,3 milioane lei, adică aproximativ 550.000 de euro.
O altă comună cu număr mic de locuitori şi sală de sport este Glimboca din judeţul Caraş Severin, situată în apropierea oraşului Oţelu-Roşu. Glimboca are o populaţie de doar 1.930 locuitori, dar s-au alocat peste 2,5 milioane lei - circa 550.000 euro pentru o sală de sport.
Obârşia, comună din judeţul Olt, are o populaţie de aproximativ 3.360 de locuitori, dar doar 240 de elevi şi 120 de preşcolari. Şi aici MDRT a aprobat o finanţare pentru construirea unei săli de sport, suma alocată fiind de aproape 2,6 milioane lei (circa 600.000 euro).
Alte două comune cu număr mic de locuitori sunt Crizbav din judeţul Braşov, care numără 2.400 de persoane, şi comuna Leorda din judeţul Botoşani, care are 2.860 de locuitori. În ambele cazuri finanţările sunt de peste 2,6 milioane lei.

Situaţia la Compania Naţională de Investiţii (CNI)

Nu întotdeauna a existat o strategie corespunzătoare privind realizarea programelor.
Nu s-a realizat o analiză privind situaţia existentă referitoare la obiectivele programelor.
Nu au fost stabilite obiective şi nici indicatori specifici pentru fiecare program în parte.
Nu s-a ţinut cont de complementaritatea cu alte programe/subprograme.
Nu s-a avut în vedere pentru toate programele cointeresarea beneficiarilor finali printr-o cofinanţare a bugetelor proiectelor în funcţie de specificul fiecărui program.
Nu există proceduri pentru toate activităţile realizate de către CNI pentru implementarea programelor şi proiectelor, activitatea de promovare a investiţiei, achiziţii publice, contractare, verificări lucrări.
Procedurile privind controlul tehnic, urmărire lucrări şi recepţie sunt incomplete.
Nu există un compartiment specializat de control intern, activitatea de control intern este insuficient procedurată.
Activitatea de contractare nu este separată de cea de achiziţii.
Sumele solicitate de CNI pentru derularea investiţiilor finanţate prin aceste programe au fost mult mai mari decât alocările anuale.
Preţul investiţiei pe metru pătrat diferă de la un program la altul şi chiar în cadrul aceluiaşi program: cele mai mari preţuri se înregistrează la programele bazine de înot (8.577 de lei/metru pătrat - Otopeni) şi la patinoare (5.634 lei/metru pătrat).
Unii din constructorii cu care CNI avea încheiate contracte de lucrări au intrat în insolvenţă.
S-au efectuat decontări pentru contractele încheiate de CNI în 2009 pentru obiective de investiţii privind programul "bazine de înot, pentru procurări de materiale, la care stadiul fizic de execuţie al contractului în luna mai 2012 este zero