Creşterea cursului leu/euro măreşte ratele la bancă şi „fură“ banii din consum

Autor: Claudia Medrega 24.07.2012

Românii sunt sufocaţi de creditele în euro, amână vacanţele în străinătate, taie din consum, iar companiile numără pierderile.

 



Deprecierea leului cu 7,4% faţă de euro în acest an măreşte factura populaţiei şi companiilor cu credite în valută, amplifică presiunea pe bilanţurile băncilor, erodează profiturile companiilor de pe bursă care se finanţează în valută, scumpeşte importurile şi poate antrena scăderea consumului şi diminuarea încasărilor bugetare din TVA şi accize.

Rezervele valutare de la BNR sunt principalul scut de protecţie pentru leu în faţa unei agravări a tensiunilor externe şi interne, iar în iunie rezerva a coborât sub pragul de 33 mld. euro. Preşedintele suspendat Traian Băsescu a declarat însă ieri că Banca Naţională nu mai are resurse să intervină pentru a stabiliza cursul, iar rezervele valutare se aproprie de limita minimă.

Reprezentanţii Băncii Naţionale nu au dorit să comenteze afirmaţiile făcute de preşedintele suspendat Traian Băsescu chiar dacă acestea au implicat în mod direct instituţia.

În iulie leul a pierdut 4,3% faţă de euro, iar de la începutul anului, cursul a crescut cu 7,4%, mărind factura celor trei milioane de români şi 150.000 de companii care au credite în valută şi pentru care orice creştere a cursului trebuie să facă rost de mai mulţi bani.

În consecinţă, veniturile disponibile ale românilor se vor reduce, cu consecinţe negative asupra consumului, dar şi asupra încasărilor bugetare din TVA şi accize.



Cursul de schimb este un subiect delicat pentru români, având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro.

Deprecierea cu 7,4% a leului faţă de euro de la începutul anului până în prezent poate majora numărul de restanţieri cu 5-10%, ceea ce va provoca dificultăţi băncilor, în condiţiile în care numărul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la finalul lunii mai la 210.000 de persoane.




Cel mai important efect al deprecierii: povara creditelor în euro devine tot mai greu de suportat la noul palier de curs

Claudia Medrega

Rata creditelor neperfor­man­te a sărit deja în aprilie peste 16%, după ce în ultimele două trimestre din 2011 dădea semne că se sta­bilizează pe pragul de 14% din totalul creditelor.

Nici bugetul de stat nu scapă de in­fluenţa deprecierii leului, chiar dacă consecinţele nu sunt semnificative şi, preponderent, indirecte.

"Cred că principalul efect al de­precierii leului asupra veniturilor bugetare este indirect: majoritatea fir­melor şi populaţiei au credite în valută şi serviciul datoriei va creş­te în urma depre­cierii leului. Una din conse­cin­ţe este reducerea veni­tu­rilor disponibile, a consu­mu­lui şi a impozitelor directe plătite. Prin reducerea consu­mu­lui se diminuează şi încasările bu­getare din impozite indirecte (TVA şi accize)", spune Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

El a explicat că folosirea unui leu mai depreciat la calculul accizelor ar avea un efect pozitiv asupra încasărilor din accize, dar acest efect ar fi mult mai slab decât cel indirect amintit mai sus.

Accizele, care aduc circa un sfert din înca­sările la bugetul de stat şi peste 10% din veniturile totale colec­tate de Finanţe, sunt calculate la cursul de la începutul lunii octombrie 2011, de 4,3001 lei/euro, cu aproape 8% mai mic decât cursul de ieri.

"Deprecierea leului nu are impact pe ve­niturile bugetare. Pe partea de chel­tuieli, impactul este mic, nesemni­ficativ. Pot să existe efecte la partea de cheltuieli pentru ambasadele României în alte ţări, la cheltuielile pentru deplasările în străi­nă­tate", a explicat Gheorghe Gher­ghi­na (foto), secretar de stat responsabil cu bugetul.

Majoritatatea analiştilor de pe piaţa de capital sunt de părere că de­pre­cierea puter­nică a leului faţă de prin­ci­palele valute din ulti­mele luni va avea în general un im­pact negativ asu­pra rezul­tatelor ce urmează să fie fă­cute publice de com­panii începând cu trimestrul al doilea pen­tru că majoritatea se finanţează în valută. La jumă­tatea anului companiile care au credite în valută va trebui să marcheze în bilanţ pierderi pe partea financiară ca efect al reevaluării datoriilor în euro sau dolari pe fondul aprecierii acestor monede faţă de leu.

Teoretic, deprecierea monedei na­ţio­nale ar trebui să favorizeze ex­por­turile. Însă, gradul ridicat de euroi­zare al României nu îi permite să întoarcă în avantajul său deprecierea leului prin creşterea exporturilor. În cea mai mare parte a cazurilor de companii lo­cale care trimit produse pe pieţe externe, efectul de creştere a exporturilor este şters de creşterea costurilor de producţie, pentru că o mare parte din exporturile româneşti sunt alcătuite din produse care înglobează şi importuri, iar cele mai multe companii au credite în euro.

Angajaţii români din multinaţionale care şi-au negociat cu angajatorul salarii în euro ar putea încasa venituri nete mai scă­zute din cauza deprecierii cursului, având în vedere că bugetele de salarii sunt sta­bilite la un curs euro-lei agreat la începutul anului.

În unele companii în care se plătesc salarii în euro, acestea sunt actualizate în funcţie de evoluţia cursului în ultimele trei luni, iar în alte multinaţionale salariile în euro se actualizează numai dacă există un decalaj de 5, 10 sau chiar 15% între valoarea cursului la care s-a stabilit iniţial şi valoarea actuală.

Şi românii care vor să plece în vacanţă în străinătate vor avea mai multe bătăi de cap, având în vedere că tarifele la avion şi cazare au crescut din cauza ascensiunii cursului.

Pentru o vacanţă de 1.000 de euro un român trebuie să scoată acum din buzunar cu 310 lei mai mult faţă de cât ar fi plătit la începutul acestui an, pe fondul deprecierii leului.

Mulţi români şi-au amânat vacan­ţele din cauza referen­dumului şi aşteaptă să treacă acest eveniment pentru a vedea cum reacţionează cursul în continuare.



Un sfert dintre cei împrumutaţi sunt restanţieri. Câţi se vor adăuga ca urmare a deprecierii leului?

Claudia Medrega

Deprecierea cu 7% a leului faţă de euro de la începutul anului până în prezent poatemajora nu­mă­rul de restanţieri cu 5-10%, ceea ce va pro­vo­ca dificultăţi băncilor, în condiţiile în care nu­mă­rul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la finalul lunii mai la 210.000 de persoane.

Practic, unu din patru români cu un credit de cel puţin 20.000 de lei (4.500 de euro) nu reuşeşte să-şi plătească la timp datoria către bancă.

La finalul lunii mai erau peste 850.000 de de­bi­tori persoane fizice, care datorau băncilor aproa­pe 89 mld. lei (20 mld. euro), potri­vit date­lor de la Centrala Riscului de Credit, or­ga­nismul specializat al BNR care gestionează date despre creditele acordate de băncile comerciale.

Restanţele persoanelor fizice au depăşit în luna mai pragul de 5 mld. lei (1,1 mld. euro) şi re­pre­zentau 5,7% din totalul sumelor datorate băn­cilor. La nivel agregat, populaţia şi compa­ni­ile aveau rate restante de 24 mld. lei (5,3 mld. euro), reprezentând 9% din totalul sumelor datorate.

Provizioanele mari constituite pentru acoperirea pierderilor din credite neperfor­mante s-au reflectat în ultimii doi ani în pierderi uria­şe pentru sistemul bancar. În primul tri­mestru, sistemul bancar a înregistrat un profit de 165 mil. lei pe standarde IFRS, în scădere la ju­mă­tate comparativ cu câştigul pe RAS din pri­mele trei luni din 2011, în condiţiile în care pro­vizioanele au urcat în ianuarie - martie cu aproape 1,5 mld. lei.

Portofoliile de credite ale băncilor au conti­nuat să se afle sub presiune şi în acest an, iar o de­preciere suplimentară a leului poate antrena de­te­riorarea bilanţurilor instituţiilor de credit şi creşterea împrumuturilor neperformante.

Rata creditelor neperformante este corelată po­zitiv cu evoluţia cursului de schimb, fiind im­por­tantă şi amploarea deprecierii leului în timp.

BNR a rulat în ultimii ani teste de stres care să indice praguri de alarmă privind creşterea gradului de neplată în funcţie de creşterea cursului.

Ţinând cont că în aprilie rata creditelor ne­perfor­mante era de peste 16% este de presupus că nu a fost atins încă un nivel “exploziv” fiind cunoscută preocuparea arătată de BNR pentru menţinerea stabilităţii sistemului bancar, care oricum a fost afectat de pierderi.

Rata creditelor neperformante a sărit în aprilie peste 16%, după ce în ultimele două tri­mestre din 2011 dădea semne că se stabilizează pe pragul de 14% din totalul creditelor.

Restanţele la creditele în valută sunt cele ca­re le dau cele mai mari bătăi de cap ban­che­rilor, aceştia afirmând că pe segmentul de retail, de exemplu, cea mai proastă evoluţie o au porto­fo­liile de credite ipotecare. Restanţele la valută au accelerat şi au ajuns să reprezinte circa 60% din totalul sumelor neplătite la timp.

Chiar dacă numărul restanţierilor s-a sta­bili­zat în ultimul an în jurul pragului de 240.000 de per­soane fizice şi companii, volumul restan­ţelor a continuat să crească.

Doar în luna mai sumele restante au crescut cu echivalentul a un miliard de lei în contextul agitaţiei de pe piaţa valutară. Cursul de schimb este un subiect sensibil pentru România, având în vedere că peste 60% dintre îm­pru­muturile con­trac­tate de populaţie şi com­pa­nii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre­ciere a leului au un efect psihologic asupra româ­nilor şi pot să antreneze creşterea îm­pru­mutu­ri­lor neperformante.

Adrian Chichiţă, director în cadrul Diviziei Retail a OTP Bank, a declarat recent că banca este "pregătită" să facă faţă unei creşteri a cre­di­telor neperformante având în vedere evoluţia cursului de schimb.

"Suntem pregătiţi să ne ajutăm clienţii atunci când apare o problemă de creştere a ratei lunare legată de cursul de schimb. Analizăm situaţia îm­pre­ună cu ei şi găsim o soluţie personalizată, de rescadenţare sau reeşalonare. Noi avem şi o variantă de scenariu foarte pesimist, aşa că am luat în calcul un curs de 4,6 lei pentru un euro", a spus Chichiţă. Între timp însă, această valoare dată ca foarte pesimistă a fost deja depăşită.

Recent, şeful Supravegherii din BNR, Nico­lae Cinteză, spunea că se aşteaptă la creşterea cre­ditelor neperformante pe sistem, în valoare ab­solută, în următoarele 6-9 luni.




O agenţie de turism: Dăm un loc de avion gratis ca să compensăm scumpirea euro

Mirabela Tiron

Pentru o vacanţă de 1.000 de euro un român trebuie să scoată acum din buzunar cu 310 lei mai mult faţă de cât ar fi plătit la începutul acestui an, pe fondul deprecierii leului.

"Toată situaţia politică a bulversat segmentul de călătorii, anii electorali sunt cei mai dificili pentru călători. Pentru a compensa creşterea preţurilor şi a nu pierde clienţi am introdus o promoţie", a declarat Mircea Vladu, reprezentant al Prestige Tours, parte a grupului Happy Tour, cel mai mare jucător din turism. De la începutul anului leul s-a depreciat cu 6,5% faţă de euro.

Pentru pachetele charter organi­zate de Prestige Tours în Grecia in­su­lară, la achiziţionarea în iulie a unui pa­chet charter pentru două persoane adul­te se oferă un bilet de avion gratuit. Aceasta este o măsură pentru atra­gerea de clienţi luna aceasta.

"Încercăm să compensăm creşterea eu­ro cu această promoţie, tarifele la avion şi cazare au cres­cut din cauza fluc­tuaţiei cursu­lui. Trebu­ie să ne adap­tăm la situaţia din pia­ţă. Nu pot face prog­noze cu privire la evoluţia cursu­lui, însă suntem fle­xibili şi ne adap­tăm la orice situaţie", a precizat el. Vladu a mai spus că mulţi ro­mâni şi-au amânat vacanţele din cauza referen­du­mu­lui şi că aşteap­tă să treacă acest eve­ni­ment pen­t­ru a vedea cum re­acţio­nează cursul în continuare.

Şi Lucia Morariu, şefa agenţiei de tu­rism Eximtur din Cluj-Napoca, de­cla­ra în urmă cu câteva zile că depre­cie­rea leului a dus la creşterea preţului de­plasărilor în străinătate şi că deja se sim­te reticenţa companiilor în a-şi tri­mi­te angajaţii în deplasări de business. Ea afirma că în semestrul doi se va ve­dea o creştere a cererii pentru vacan­ţe­le în ţară în detrimentul celor din străinătate.

Anul trecut au plecat în străinătate 10,9 milioane de români, mai mult cu 0,3% compa­ra­tiv cu anul anterior.

Suma lăsată de ro­mâni pe vacanţe în străi­nă­tate a fost de 1,4 miliarde de euro, cu 25% mai mare faţă de anul 2007.

"Datorită faptului că este sezonul va­can­ţelor nu am avut o scădere a ce­rerii la biletele de avion, chiar avem avioa­nele pline în această perioadă, deşi leul s-a depreciat. Românii nu s-au spe­riat. Oricum noi avem aproape 80% din încasări în euro, ceea ce înseamnă că mulţi plătesc direct în moneda euro­pea­nă", a spus Adrian Ionaşcu, direc­torul general adjunct al Blue Air.

Dacă la în­casări oscilaţia cursului leu-euro nu a avut o influenţă mare, la cos­turi se înregistrează an­umite schimbări.

"Zbaterile valutare, mai ales dolar-euro (dolarul s-a apreciat-n.red) ne afectează mult în primul rând la costuri. Aproape 75% din costuri sunt în dolari, iar noi avem încasări în euro şi în lei. Din cauza aprecierii dolarului în faţa euro trebuie să plătim mai mult pen­tru piesele de schimb, cherosen", a spus el. Ionaşcu nu a precizat cu cât au cres­cut costurile.

Oficialii Wizz-Air au transmis că regretă constrângerile economice prin care trece România, dar "noi păstrăm tarifele mici".

Adrian Porfir, director ge­neral pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide Group, care controlează produ­că­torul de ma­teriale de construcţii Mega­profil, ce călătoreşte 3-4 zile din şapte, spune că deşi plăteşte în lei biletele de avion nu a simţit o diferenţă mare de preţ.

"Eu îmi fac agenda cu o lună înainte şi atunci nu se simte prea mult această depre­ciere a leului", a spus el. Preţurile biletelor de avion sunt mai mici dacă rezervarea se face cu o lună înainte faţă de situaţia în care s-ar face cu câteva zile înainte.

Pentru vacanţa de vară cele mai multe rezervări au fost făcute din timp.

 

Deprecierea leului va eroda profiturile companiilor cu datorii de la bursă. Care sunt cele mai afectate?

Adrian Cojocar

Majoritatea analiştilor de pe piaţa de capital sunt de pă­rere că deprecierea puternică a leului faţă de principalele valute din ul­ti­mele luni va avea în general un impact ne­gativ asupra rezultatelor ce ur­mează să fie făcute publice de companii începând cu trimestrul al doilea pentru că majoritatea se finanţează în valută. Sezonul de raportare al re­zul­tatelor pe primul semestru a anului va începe săptă­mâ­na vi­itoa­re şi va fi deschis de Aero­star Bacău (ARS), prima com­pa­nie care-şi va anunţa re­zultatele.

Companiile de la BVB aveau la finele anului 2011 datorii totale care cumulau 34 de miliarde de lei (circa 7,9 miliarde de euro). Din acestea, mai bine de jumătate sunt contractate în valută.

La jumătatea anului companiile care au credite în valută va trebui să marcheze în bilanţ pierderi pe partea financiară ca efect al reevaluării datoriilor în euro sau dolari pe fondul aprecierii acestor monede faţă de leu.

Spre exemplu, o companie cu da­to­rii de 10 milioane de euro va înre­gis­tra la şase luni pierderi financiare de circa 1,3 mil. lei din această operaţiune contabilă de reevaluare a datoriilor. Dacă s-ar lua în calcul cursul din pre­zent, de 4,6 lei/euro, aceeaşi com­panie ar marca la zi în bilanţ o pierdere de 2,8 mil. lei din reevaluarea datoriei de 10 milioane de euro după ce moneda euro­peană s-a apreciat cu 6% de la începutul anului.

Companiile cu datorii în dolari sunt şi mai afectate în condiţiile în care do­­larul s-a apreciat faţă de leu cu 5,9% în primul semestru şi de la începutul anului s-a întărit cu 13,8%. Pier­derile contabile rezultate din re­eva­luarea datoriilor în dolari sunt de cir­ca două ori mai mari decât cele în euro.

"Majoritatea companiilor lucrea­ză cu finanţări în valută pentru că plă­tesc dobânzi mai mici şi în con­di­ţi­ile în care aşteptările erau de stabi­li­zare a leului într-un palier de 4,1 - 4,3 lei, iar stabilizarea cursului le-a întărit con­vin­ge­rea că acest palier este sus­te­na­bil şi com­paniile s-au îndreptat spre linii de finanţare în valută. De alt­fel datele arată că tendinţa la nive­lul agen­ţilor eco­nomici din România a fost de creş­te­re a creditelor în valută în ultima pe­rioadă. O parte din com­paniile de la bursă care au finan­ţări în valută vor înregistra pier­deri pe partea financia­ră, dar acesta a fost un risc asumat de la bun început pen­tru a plăti o dobândă mai redusă la cre­dite", spune Adrian Danciu, şeful de­par­tamentului de analiză din cadrul Broker Cluj.

Printre companiile cele mai afec­tate de evoluţia cursului de schimb din ultimele luni se numără Rom­pe­trol Rafinare (RRC), care este pu­ternic îndatorată în dolari, soldul cre­di­telor în valută ale companiei ridi­cân­du-se la finele anului trecut la 3,28 mld. lei, respectiv o treime din afa­cerile companiei pe anul 2011, de 10,1 mld. lei (2,4 mld. euro).

Transelectrica Bucureşti (TEL) care avea la 31 decembrie 2011 da­to­rii în valută de aproape 900 mil. lei, în cea mai mare parte în euro, ar putea înregistra de asemenea un rezultat negativ ca urmare a reevaluării dato­riilor la cursul depreciat al leului de la 30 iunie, de circa 4,45 lei/euro. Câş­tigul companiei ar putea fi puternic afectat şi în a doua parte a anului dacă cursul de schimb se menţine la ni­velul actual, de circa 4,6 lei/euro.

Alte companii afectate de depre­cierea leului sunt Dafora Mediaş (DAFR), Cemacon Zalău (CEON) şi Impact Bucureşti, companii la care da­to­riile în valută depăşeau la finele anu­lui trecut cifra de afaceri aferentă anului 2011.

Totuşi sunt unele companii de la bursă, precum exportatorii sau com­panii care încasează banii pe marfă în valută, care sunt avantajate de întă­ri­rea euro şi a dolarului pentru că înca­sea­ză mai mulţi lei pentru aceeaşi marfă.

De exemplu producătorul de în­gră­şăminte Azomureş Târgu-Mureş (AZO) a exportat anul trecut 65% din producţie şi are foarte puţine da­torii în valută.

Producătorul de piese auto Compa Sibiu (CMP), care exportă 80% din producţie şi are o pondere scă­zută a creditelor în valută, de circa 18% în afaceri, ar putea fi de ase­me­nea avantajată de deprecierea leului.

Chiar şi în aceste cazuri fericite ana­liştii atrag atenţia asupra faptului că volatilitatea de pe pieţe ar putea re­duce cererea companiilor şi în con­secinţă le-ar putea afecta activitatea.

"Deşi în mod normal companiile ex­por­tatoare sunt avantajate de de­pre­cierea leului, totuşi sunt multe ca­zuri în care avantajul financiar ob­ţi­nut la export este diminuat de nece­sita­tea de a importa materia primă la un preţ mai mare, cum se întâmplă în in­dus­tria farmaceutică. Iar dacă so­cie­tatea are datorii în valută, cum este cazul Antibiotice Iaşi, rezultatul finan­ciar negativ anulează efectul de creş­tere a vânzărilor. Într-o situaţie simi­lară se află Compa, care exportă 80% din producţie, dar care are da­to­rii în valută. Dintre companiile mari ex­puse riscului valutar, se regăseşte Trans­electrica cu un grad de înda­to­rare de 48%, peste 80% din datorii fiind denominate în euro, dolari şi yeni. În ceea ce priveşte sectorul ban­car, dar şi SIF-urile care au expunere mare pe bănci, deprecierea leului con­duce la creşterea riscului de credit pen­tru băncile care au acordat cre­dite în euro", spune Dragoş Dărăbuţ, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Vanguard Asset Management.

Un angajat din multinaţională: "M-aş bucura dacă ar trece de 4,7-4,8 lei/euro"

Adelina Mihai

Angajaţii români din multinaţionale care şi-au negociat cu angajatorul salariile în euro ar putea încasa venituri nete mai scăzute din cauza deprecierii cursului, având în vedere că bugetele de salarii sunt stabilite la un curs euro-lei agreat la începutul anului.

"Am salariul în euro, dar îl primesc în lei, la un curs de puţin peste 4,2 lei/euro, stabilit în urmă cu un an şi jumătate. Există o clauză în contract prin care se actualizează cursul la care se plătesc salariile dacă evoluţia cursului leu- euro deviază cu mai mult de 10% faţă de cea stabilită iniţial, aşa că eu m-aş bucura dacă ar trece de 4,7-4,8 lei/euro, pentru că mi-ar creşte salariul în lei. De regulă, salariile în euro se stabilesc la nivelul mediu al cursului de anul trecut sau la nivelul cursului din prima zi din an", a spus Mihai, consultant în management la o multinaţională de pe piaţa locală de profil.

În alte companii în care se plătesc salarii în euro, acestea sunt actualizate în funcţie de evoluţia cursului în ultimele trei luni, iar în alte multinaţionale salariile în euro se actualizează numai dacă există un decalaj de 5, 10 sau chiar 15% între valoarea cursului la care s-a stabilit iniţial şi valoarea actuală.

"Sunt prea puţine companii care au negociat salariile în euro, majoritatea le-au stabilit în lei. Expaţii au salariile negociate în euro, dar la un curs stabilit la începutul anului, de până la 4,3 lei/euro. Contează foarte mult pentru o companie cursul mediu la care şi-a stabilit bugetul de cheltuieli la începutul anului, pentru că nu poate plăti salarii bugetate la un curs de 4,3 lei/euro la cursul de 4,6 lei", a spus Florin Godean, country manager al grupului cu activităţi în domeniul serviciilor de resurse umane Adecco.

Practic, un manager cu un salariu stabilit cu angajatorul la începutul anului de 4.000 de euro, la un curs de 4,3 lei, va primi luna aceasta 17.200 de lei, în loc de 18.400 de lei, cât ar trebui să primească la un curs de 4,6 lei/euro.

"Mulţi manageri şi angajaţi vor avea venituri nete mai scăzute, pentru că salariile sunt stabilite la un curs mediu de 4,3 lei/euro. Cel mai probabil companiile nu-şi vor actualiza salariile până la începerea următorului an fiscal, care poate fi în octombrie, în ianuarie sau, în unele cazuri, în vara anului viitor", a spus Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului irlandez Grafton.

Deşi în Codul muncii nu se precizează mo­neda în care trebuie plătite salariile anga­jaţilor, în con­tractele individuale de muncă specifică, la litera J, înscrierea "salariului de bază lunar brut în lei", iar în Revisal, softul electronic prin care inspectorii de muncă verifică înregistrările con­tractelor de muncă ale angajaţilor, prevede leul ca monedă de înscriere a rubricii de salarii.

 

 

Impulsionarea exporturilor prin deprecierea leului, subminată de "euroizare"

Andreea Neferu

Cristina Roşca

Gradul ridicat de euroizare al României nu îi permite să întoarcă în avantajul său deprecierea leului prin creşterea exporturilor. În cea mai mare parte a cazurilor de companii locale care trimit produse pe pieţe externe, efectul de creştere a exporturilor este şters de creşterea costurilor de producţie, pentru că o mare parte din exporturile româneşti sunt alcătuite din produse care înglobează şi importuri, iar cele mai multe companii au credite în euro. Doar mâna de lucru este plătită în majoritatea companiilor în lei.

Pe de altă parte, Gabriel Cârlig, unul dintre cei mai importanţi antreprenori locali şi proprietarul Jolidon, spune că evoluţia cursului de schimb afectează puternic businessul său deoarece creditele şi chiriile sunt în euro, iar o parte din materiile sunt importate, tot în moneda unică.

"Există mai multe aspecte negative decât pozitive. Dacă nu aveam exportul, nu aveam niciun beneficiu de pe urma acestei situaţii care se schimbă de la zi la zi." El mai spune că situaţia este cu atât mai gravă cu cât compania nu îşi poate face niciun plan de business, instabilitatea fiind cuvântul de ordine.

"În fiecare zi am văzut cum este depăşit un nou prag al cursului de schimb. Acum puţin timp aveam 4,3 lei pentru un euro, iar acum mergem spre 4,7 lei pentru un euro. Nu mai ştiu cât de sus se poate duce." Omul de afaceri adau­gă faptul că deşi cri­za econo­mică este în Europa şi nu la noi, tot leul este cel care se de­preciază în ra­port cu euro, şi nu invers. "Când criza era lo­cală, se de­pre­cia leul. Acum când criza este în Europa tot moneda locală pierde. Nu este normal."

Cârlig mai spu­ne că evoluţia din ulti­mele zile nu face decât să anuleze efectele be­nefice pe care le-au avut mă­surile de aus­te­ritate luate în ultimii ani.

"Lipsa de ac­ţiu­ne din ultima pe­rioadă nu face de­cât să ne întoar­că în timp. Am pu­tea fi nevoiţi să luăm iar măsuri de austeritate. Am plătit deja un preţ în criză şi ar fi bine să nu îl plătim iar."


Efectul de creştere a exporturilor este şters de creşterea costurilor de producţie, pentru că o mare parte din exporturile româneşti sunt alcătuite din produse care înglobează şi importuri

 

Efecte similare se regăsesc şi în industria ali­men­tară, unde costurile cresc în contextul în care mate­riile prime sunt importate din Uniunea Euro­peană, creditele sunt în euro, utilajele sunt cumpărate în euro.

"Ar fi bine dacă am reuşi să compensăm aceste pierderi prin exporturi, dar în industria cărnii doar câteva procente din producţie merg la export", spune Sorin Minea, preşedintele producătorului de me­zeluri Angst şi preşedintele Federaţiei Romali­men­ta, organizaţie care reuneşte jucători din industria cărnii, a laptelui sau a dulciurilor. Minea spune că circa 70-80% din industria alimentară este dependentă de fluctuaţiile leu-euro.

La rândul său, Constantin Toma, proprietarul grupului Romet, spune că deprecierea leului ajută la creşterea expor­turilor, însă creşterea costurilor ajunge să şteargă acest efect. (Deprecierea leului - n.red.) ajută la exporturi, dar câte exporturi poţi face? În plus, avem credite în euro, importăm şi materii prime, aproape tot cumpărăm în euro", spune Toma.

Exporturile României s-au ridicat la circa 45 mld. euro anul trecut, în timp ce importurile au totalizat 54,8 mld. euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Estimările pentru anul acesta ale Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 4% al exporturilor şi de 7,8% al importurilor.

"Evoluţia cursului are un impact asupra evoluţiei exporturilor, acestea fiind puternic corelate cu importurile de materii prime şi materiale care sunt în mare parte doar prelucrate/asamblate în România datorită forţei de muncă ieftine. Astfel că efectele negative ale deprecierii cursului vor depăşi substanţial efectele pozitive asupra exporturilor", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, care adaugă că aceste evoluţii vor deteriora ritmul de creştere a consumului domestic, vor exercita presiuni ascendente asupra ratei inflaţiei, presiuni asupra stabilităţii financiare, vor deteriora expectaţiile agenţilor economici şi vor scădea puterea de cumpărare a populaţiei.

Totodată, evoluţia exporturilor este condiţionată şi de existenţa unei cereri susţinute în Uniunea Europeană, principalul partener comercial al ţării, însă momentan acest lucru nu se întâmplă.

"Prin deprecierea leului, competitivitatea exporturilor prin preţ creşte, în timp ce importurile devin mai scumpe. Pe de altă parte, dinamica cererii externe are de asemenea o influenţă majoră asupra exporturilor, iar în contextul actual aşteptările sunt în sensul deteriorării acesteia", afirmă Cătălina Molnar, senior economist în cadrul RBS Bank România.