Un sfert dintre cei împrumutaţi sunt restanţieri. Câţi se vor adăuga ca urmare a deprecierii leului?

Deprecierea cu 7% a leului faţă de euro de la începutul anului până în prezent poatemajora nu­mă­rul de restanţieri cu 5-10%, ceea ce va pro­vo­ca dificultăţi băncilor, în condiţiile în care nu­mă­rul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la finalul lunii mai la 210.000 de persoane.

Practic, unu din patru români cu un credit de cel puţin 20.000 de lei (4.500 de euro) nu reuşeşte să-şi plătească la timp datoria către bancă.

La finalul lunii mai erau peste 850.000 de de­bi­tori persoane fizice, care datorau băncilor aproa­pe 89 mld. lei (20 mld. euro), potri­vit date­lor de la Centrala Riscului de Credit, or­ga­nismul specializat al BNR care gestionează date despre creditele acordate de băncile comerciale.

Restanţele persoanelor fizice au depăşit în luna mai pragul de 5 mld. lei (1,1 mld. euro) şi re­pre­zentau 5,7% din totalul sumelor datorate băn­cilor. La nivel agregat, populaţia şi compa­ni­ile aveau rate restante de 24 mld. lei (5,3 mld. euro), reprezentând 9% din totalul sumelor datorate.

Provizioanele mari constituite pentru acoperirea pierderilor din credite neperfor­mante s-au reflectat în ultimii doi ani în pierderi uria­şe pentru sistemul bancar. În primul tri­mestru, sistemul bancar a înregistrat un profit de 165 mil. lei pe standarde IFRS, în scădere la ju­mă­tate comparativ cu câştigul pe RAS din pri­mele trei luni din 2011, în condiţiile în care pro­vizioanele au urcat în ianuarie - martie cu aproape 1,5 mld. lei.

Portofoliile de credite ale băncilor au conti­nuat să se afle sub presiune şi în acest an, iar o de­preciere suplimentară a leului poate antrena de­te­riorarea bilanţurilor instituţiilor de credit şi creşterea împrumuturilor neperformante.

Rata creditelor neperformante este corelată po­zitiv cu evoluţia cursului de schimb, fiind im­por­tantă şi amploarea deprecierii leului în timp.

BNR a rulat în ultimii ani teste de stres care să indice praguri de alarmă privind creşterea gradului de neplată în funcţie de creşterea cursului.

Ţinând cont că în aprilie rata creditelor ne­perfor­mante era de peste 16% este de presupus că nu a fost atins încă un nivel ìexplozivî fiind cunoscută preocuparea arătată de BNR pentru menţinerea sistemului bancar, care oricum a fost afectat d epierderi.

Rata creditelor neperformante a sărit în aprilie peste 16%, după ce în ultimele două tri­mestre din 2011 dădea semne că se stabilizează pe pragul de 14% din totalul creditelor.

Restanţele la creditele în valută sunt cele ca­re le dau cele mai mari bătăi de cap ban­che­rilor, aceştia afirmând că pe segmentul de retail, de exemplu, cea mai proastă evoluţie o au porto­fo­liile de credite ipotecare. Restanţele la valută au accelerat şi au ajuns să reprezinte circa 60% din totalul sumelor neplătite la timp.

Chiar dacă numărul restanţierilor s-a sta­bili­zat în ultimul an în jurul pragului de 240.000 de per­soane fizice şi companii, volumul restan­ţelor a continuat să crească.

Doar în luna mai sumele restante au crescut cu echivalentul a un miliard de lei în contextul agitaţiei de pe piaţa valutară. Cursul de schimb este un subiect sensibil pentru România, având în vedere că peste 60% dintre îm­pru­muturile con­trac­tate de populaţie şi com­pa­nii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre­ciere a leului au un efect psihologic asupra româ­nilor şi pot să antreneze creşterea îm­pru­mutu­ri­lor neperformante.

Adrian Chichiţă, director în cadrul Diviziei Retail a OTP Bank, a declarat recent că banca este "pregătită" să facă faţă unei creşteri a cre­di­telor neperformante având în vedere evoluţia cursului de schimb.

"Suntem pregătiţi să ne ajutăm clienţii atunci când apare o problemă de creştere a ratei lunare legată de cursul de schimb. Analizăm situaţia îm­pre­ună cu ei şi găsim o soluţie personalizată, de rescadenţare sau reeşalonare. Noi avem şi o variantă de scenariu foarte pesimist, aşa că am luat în calcul un curs de 4,6 lei pentru un euro", a spus Chichiţă. Între timp însă, această valoare dată ca foarte pesimistă a fost deja depăşită.

Recent, şeful Supravegherii din BNR, Nico­lae Cinteză, spunea că se aşteaptă la creşterea cre­ditelor neperformante pe sistem, în valoare ab­solută, în următoarele 6-9 luni.