Carmen Negoiţă, vicepreşedintele CNVM, a încasat anul trecut 12.000 de euro pe lună

Din declaraţia de avere publicată de soţul acesteia, Liviu Negoiţă, fostul primar al sectorului 3 Bucureşti, reiese că vicepreşedintele CNVM a încasat anul trecut o indemnizaţie de 637.927 lei, în document nefiind făcute precizări dacă este vorba despre o sumă brută sau netă.

Multe firme de brokeraj care operează pe bursă nu au reuşit să ajungă în 2011 la afaceri de 600.000 de lei.

Carmen Negoiţă nu a putut fi contactată până la închiderea ediţiei pentru comentarii. Liviu Negoiţă este un membru important al PDL, partidul care s-a aflat la guvernare până la sfârşitul lunii aprilie, şi tocmai datorită apropierilor politice a reuşit Carmen Negoiţă să obţină funcţia la CNVM, o instituţie puternic politizată.

Mai mult, Carmen Negoiţă a reuşit să fie avansată în funcţia de preşedinte al CNVM în luna martie, când PDL, partidul care o susţine şi care era atunci la guvernare, s-a grăbit să numească noua conducere, deşi mandatele actualilor comisari expiră abia în octombrie. Astfel, PDL şi-a asigurat şefia instituţiei care supraveghează o piaţă de capital de 30 miliarde de euro. Tot atunci, Parlamentul a numit-o în funcţia de membru al CNVM pe Ştefania Ferencz, fosta şefă de cabinet a premierului Emil Boc, o persoană fără niciun fel de pregătire în domeniul pieţei de capital.

Şi anul trecut Ziarul Financiar a scris despre indemnizaţia vicepreşedintelui CNVM, arătând că membrii din conducerea instituţiei câştigă cât şefii de la Securities and Exchange Commission (SEC), autoritatea de reglementare a pieţei de capital din Statele Unite ale Americii. În urmă cu un an Carmen Negoiţă a venit cu precizări după publicarea articolului în care a menţionat că suma din declaraţia de avere a soţului este în valoare brută şi că venitul net încasat în anul 2010 a fost de 355.782 lei, iar în 2009 a încasat 328.560 lei.

Comparând indemnizaţia din 2010 cu cea din 2011, rezultă că vicepreşedintele Comisiei a obţinut o mărire de 80% a indemnizaţiei.

Instituţia pe care o conduce trece însă printr-o situaţie dificilă, iar starea pieţei locale de capital este printre cele mai proaste. La începutul acestei luni Guvernul a trecut sediul Comisiei în proprietatea publică a statului pentru ca instituţia să nu rişte să rămână fără un imobil în care să îşi desfăşoare activitatea. Sediul Comisiei ar fi putut fi executat silit de păgubiţii din dosarul FNI pe care Comisia trebuie să îi despăgubească. În dosarul falimentului FNI, CNVM a avut la un moment dat conturile blocate riscând să nu poată plăti salariile angajaţilor. Parlamentul a intervenit însă.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este o instituţie de supraveghere autonomă care se autofinanţează, independent de bugetul de stat. Însă conducătorii, mai exact preşedintele, cei doi vicepreşedinţi şi cei patru comisari, sunt numiţi de Parlament, conform algoritmului politic şi nu în funcţie de experienţa şi pregătirea profesională.

Partidul sau coaliţia de partide cu majoritate în Parlament are dreptul să numească cele mai multe funcţii în conducere.

În martie partidele politice şi-au împărţit funcţiile de conducere de la CNVM, partea leului revenind PDL care a avut dreptul să numească preşedintele şi încă doi comisari, PSD-ul a rămas cu nominalizările pentru vicepreşedinte şi un comisar, iar UNPR-ul a renunţat la o poziţie de comisar CNVM în favoarea PDL şi a primit în schimb dreptul de a propune preşedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor.

Carmen Negoiţă a fost aleasă în Parlament preşedinte al Comisiei, Ştefania Ferencz, fostă consilieră a lui Emil Boc, a primit un mandat de comisar, la fel şi deputatul Gheorghe Albu.

În locul lui Carmen Negoiţă pe poziţia de vicepreşedinte va veni din octombrie senatorul PSD Gheorghe Marcu. Dorina Mihăilescu, susţinută de PSD, a obţinut o prelungire a mandatului de comisar cu încă cinci ani. Ei se vor alătura lui Alexe Gavrilă, numit vicepreşedinte de Parlament anul trecut pentru un mandat de cinci ani, şi lui Lorand Kralik, ales comisar de Parlament în 2010 tot pentru un mandat de cinci ani.

Comisia a încasat anul trecut venituri curente de 43,9 milioane de lei, mai puţin cu 22% decât şi-a bugetat la începutul anului, în condiţiile în care cheltuielile curente au fost de 50 milioane de lei, cu 15% sub indicatorii bugetaţi. Astfel, CNVM a încheiat 2011 cu un deficit de 6 milioane de lei, potrivit raportului anual pe 2011.

Pentru CNVM, principala sursă de venit sunt comisioanele încasate din activele Fondului Proprietatea şi ale celor cinci SIF-uri. În 2011 Comisia a încasat de la SIF-uri şi Fondul Proprietatea aproximativ 5 milioane de euro (21 de milioane de lei) sub forma comisionului anual de 0,1% aplicat activelor nete.

O altă sursă importantă de venit pentru Comisie sunt comisioanele de tranzacţionare, dar şi amenzile. Recent, Ministerul Finanţelor a crescut pragul maxim până la care pot ajunge amenzile pentru neregulile pe piaţa de capital. În ultimii ani CNVM a încasat sume tot mai mari din amenzile aplicate pentru încălcarea legii pe piaţa de capital, cel mai des fiind penalizat refuzul acţionarilor de a derula oferte publice de preluare la societăţile listate unde deţin controlul. Deşi încasările din amenzi au crescut, încălcarea obligaţiei de a derula ofertă publică de preluare a rămas una dintre marile probleme ale pieţei locale de capital.