Producătorii de hamei cer subvenţii de 1.300 de lei pe hectar

Reprezentantul Asociaţiei Române a Cultivatorilor de Hamei (IHGC), Akos Mora, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că producătorii români de hamei rezistă foarte greu pe piaţă, în condiţiile în care există o serie de probleme care ar trebui reglementate la nivel guvernamental.

Potrivit lui Akos Mora, producătorii români de hamei cer reglementarea pe plan legislativ, la nivel de cadastru, a suprafeţelor cultivate cu hamei, dat fiind că ei au cumpărat de la fostele IAS-uri plantaţiile de hamei, însă terenul aparţine altor proprietari şi au existat chiar situaţii în care oamenii le-au tăiat stâlpii care susţin culturile.

O altă solicitare se referă la subvenţii, producătorii de hamei cerând corelarea procentului de 10 din preţul de producţie prevăzut de lege cu suma aferentă.

Akos Mora a explicat că preţul de producţie la hamei este de 13.000 de lei pe hectar, astfel că subvenţia de 10 la sută ar trebui să fie de 1.300 de lei pe hectar, nu de 100 de lei pe hectar, cât este în prezent, ceea ce reprezintă "o nimica toată".

El a precizat că asociaţia a făcut demersuri în acest sens la ultimele trei-patru guverne, dar nu a primit niciun răspuns, şi că urmează să se adreseze şi Executivului actual, cu aceeaşi solicitare.

"Rezistăm foarte greu", a arătat el.

Akos Mora a spus că este nevoie de sprijin de la stat pentru replantarea culturilor de hamei sau plantarea de noi culturi de hamei în România, în condiţiile în care mai există doar 240 de hectare cultivate cu hamei, adică mai puţin de 10 la sută faţă de perioada de dinainte de 1989.

"Problema e că unele dintre aceste suprafeţe sunt cultivate cu soiuri vechi de hamei, de 40 de ani, care trebuie schimbate, altfel nu vom putea ţine pasul. Productivitatea acestor soiuri este pe sfert faţă de soiurile noi", a precizat el, adăugând că este nevoie, totodată, de sprijin pentru cercetare în domeniul culturii de hamei.

Potrivit lui Mora, cei trei-patru producători români de hamei - din Mureş, Dumbrăveni (Sibiu) şi Aiud (Alba) - cumpără soiuri mai noi de hamei de pe piaţa internaţională, mulţumită colaborărilor din cadrul IHGC, însă producătorii mondiali nu sunt dispuşi să le vândă cele mai noi soiuri.

El a afirmat că, începând din 2008, piaţa de hamei se confruntă cu o supraproducţie, iar unii dintre producătorii autohtoni au avut greutăţi în momentul privatizărilor unor fabrici de bere, dat fiind că proprietarii internaţionali ai acestora şi-au adus propriii furnizori de hamei.

Pe de altă parte, preşedintele IHGC, Bernard Ingwiller, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că tuturor cultivatorilor care nu au contracte pentru producţie "le este greu să obţină un preţ corect" pe piaţă.

Potrivit lui Akos Mora, în prezent, pentru circa 30 la sută din producţia românească de hamei nu există contract, iar producătorii au şi dificultăţi legate de secetă.

"Abia dacă reuşim să ne acoperim preţurile de producţie", a arătat el, precizând că hameiul este o cultură foarte pretenţioasă.

La Târgu Mureş se desfăşoară, în perioada 27-30 iulie, în premieră în România, un congres al Asociaţiei Internaţionale a Cultivatorilor de Hamei – International Hop Growers Convention (IHGC), care reuneşte producători din 20 de ţări, printre care şi din România, care este membră de trei ani.

Întâlnirea are în vedere schimbul de experienţă şi analiza actuală a pieţei de hamei, la aceasta fiind prezenţi peste 70 de delegaţi din Germania, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Austria şi Slovenia, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Consiliului Judeţean Mureş şi Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mureş.