Prezenţa la referendum la ora 23.00 la nivel naţional era de 45,92%. Rezultatele EXIT POLL-URILOR

Autor: Mediafax 29.07.2012

Prezenţa la referendum la ora 23.00, la închiderea urnelor, era la nivel naţional de 45,92%, conform anunţului făcut de către preşedintele Biroului Electoral Central, Gabriela Bogasiu.

Astfel, în mediul urban se înregistra o prezenţă de 41,76%, în timp ce prezenţa în mediul rural era de 51,61%.

► Prezenţa la vot până la ora 23.00 în Bucureşti

Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot sunt: Olt - 74,71%, Mehedinţi - 70,46%, Teleorman - 70,16%, Giurgiu - 60,67% şi Vâlcea - 60,44%.

Judeţele cu cea mai redusă prezenţă la vot sunt: Harghita - 11,56%, Covasna - 20,6%, Satu Mare - 28,23%, Mureş - 33,96% şi Arad - 34,99%.

Estimarea a fost făcută pe baza datelor din 2.889 de secţii de votare, cu o marjă de eroare de +/- 3%.



Ora 23:00 - Prezenţa la vot până la ora 21.00 a fost de 44,01%, potrivit unui exit-poll Operations Research comandat de Realitatea TV.

-84% dintre alegători s-au exprimat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 16% au răspuns cu "nu" la referendumul privind demiterea preşedintelui, potrivit unui exit-poll CCSB comandat de Antena 3 şi care centralizează datele până la ora 21.00

► USL: Referendumul e valid



Ora 21:40 - Biroul Electoral Central a informat că prezenţa la vot în Bucureşti, la ora 20.00, a fost de 32,97 %, în sectorul 4 înregistrându-se cea mai mare prezenţă cu 34,94 %, iar cea mai mică în sectorul 3 cu 29,61 %.



Ora 21:30 - Prezenţa la referendum la ora 20.00 la nivel naţional era de 37,67%, conform anunţului făcut de către preşedintele Biroului Electoral Central, Gabriela Bogasiu.

Astfel, în mediul urban se înregistra o prezenţă de 34,33%, în timp ce prezenţa în mediul rural era de 42,23%.

►Exit-poll Operations Research

Estimarea a fost făcută pe baza datelor din 2.889 de secţii de votare, cu o marjă de eroare de +/- 3%.

Exit-poll CCSB

Prezenţa la referendum la ora 17.00 la nivel naţional era de 26,89%, conform anunţului făcut de către preşedintele Biroului Electoral Central, Gabriela Bogasiu.

Astfel, în mediul urban se înregistra o prezenţă de 25,45%, în timp ce prezenţa în mediul rural era de 28,85%.

Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot sunt: Mehedinţi - 44,37%, Olt - 39,37%, Teleorman - 38,24%, Vrancea - 37,98% şi Vâlcea - 35,44%.

Judeţele cu cea mai redusă prezenţă la vot sunt: Harghita - 6,85%, Covasna - 12,32%, Satu Mare - 16,52%, Mureş - 18,88% şi Bistriţa-Năsăud - 19,17%.

Estimarea a fost făcută pe baza datelor din 2.889 de secţii de votare, cu o marjă de eroare de +/- 3%.

La alegerile locale din 10 iunie 2012, prezenţa la urne la nivel naţional era, la ora 17.00, de 39,01% din cetăţenii cu drept de vot. În mediul urban se înregistra, până la ora 17.00, o prezenţă la vot de 33,55%, iar în mediul rural de 46,47%.

La referendumul din 2007 pentru demiterea preşedintelui, care s-a desfăşurat între orele 8.00 - 20.00, la ora 17.00 se înregistra o prezenţă de 28,95%, respectiv de 30,29% în mediul urban şi de 27,11% în mediul rural.



Ora 15:59 Prezenţa la referendum la ora 14.00 la nivel naţional era de 21,37%, conform anunţului făcut de către preşedintele Biroului Electoral Central, Gabriela Bogasiu.

Astfel, în mediul urban se înregistra o prezenţă de 20,84%, în timp ce prezenţa în mediul rural era de 22,09%.

► Prezenţa la vot până la ora 14.00 în Bucureşti

Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot sunt: Mehedinţi - 36,62%, Vrancea - 34,33%, Teleorman - 31,22%, Olt - 29,09% şi Vâlcea - 27,52%.

Judeţele cu cea mai redusă prezenţă la vot sunt: Harghita - 5,11%, Covasna - 9,48%, Satu Mare - 12,43%, Bistriţa-Năsăud - 14,06% şi Mureş - 15,23%.

În celelalte judeţe se înregistrau următoarele prezenţe: Ilfov - 26,96%; Brăila - 25,99%; Constanţa - 25,83%; Botoşani - 25,49%; Argeş - 25,21%; Dolj - 25,09%; Gorj - 24,96%; Dâmboviţa - 24,65%; Giurgiu - 24,56%; Hunedoara - 24,35%; Prahova - 23,36%; Călăraşi - 22,94%; Buzău - 22,74%; Neamţ - 22,65%; Bacău - 22,08%; Galaţi - 21,56%; Caraş-Severin - 21,16%; Braşov - 21,07%; Ialomiţa - 21,05%; Iaşi - 20,92%; Vaslui - 20,83%; Suceava - 19,22%; Tulcea - 18,57%; Timiş - 16,74%; Sibiu - 16,57%; Alba - 16,10%; Bihor - 16,03%; Cluj - 15,79%; Sălaj - 15,76%; Maramureş - 15,68%; Arad - 15,48%, iar în Municipiul Bucureşti - 21,04%.

Estimarea a fost făcută pe baza datelor din 2.889 de secţii de votare, cu o marjă de eroare de +/- 3%.

La alegerile locale din 10 iunie 2012, prezenţa la urne la nivel naţional era, la ora 14.00, de 27,69% din cetăţenii cu drept de vot. În mediul urban se înregistra, până la ora 14.00, o prezenţă la vot de 24,72%, iar în mediul rural de 31,74%.

La referendumul din 2007 pentru demiterea preşedintelui, care s-a desfăşurat între orele 8.00 - 20.00, la ora 14.00 se înregistra o prezenţă de 18,84%, respectiv de 20,29% în mediul urban şi de 16,84% în mediul rural.



Update: 12.21

Prezenţa la referendum la ora 10.00 la nivel naţional era de 9,05%, conform anunţului făcut de către preşedintele Biroului Electoral Central, Gabriela Bogasiu.

Astfel, în mediul urban se înregistra o prezenţă de 9,01%, în timp ce prezenţa în mediul rural era de 9,1%.

Prezenţa la vot până la ora 10.00 în Bucureşti

Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot sunt: Vrancea - 15,28%, Mehedinţi - 14,41%, Teleorman - 13,82%, Brăila - 12,6% şi Olt - 12,28%.

Judeţele cu cea mai redusă prezenţă la vot sunt: Harghita - 1,72%, Covasna - 3,94%, Satu Mare - 4,27%, Bistriţa-Năsăud - 5,18% şi Sălaj - 5,27%.

În celelalte judeţene se înregistrau următoarele prezenţe: Constanţa - 11,74%; Călăraşi - 11,58%; Galaţi - 11,24%; Ilfov - 11,16%; Dâmboviţa - 11,11%; Botoşani - 10,79%; Giurgiu - 10,78%; Dolj - 10,75%; Buzău - 10,30%; Argeş - 10,25%; Prahova - 10,20%; Vâlcea - 10,19%; Vaslui - 9,92%; Bacău - 9,85%; Iaşi 9,51%; Gorj - 9,46%; Neamţ - 9,44%; Ialomiţa - 9,39%; Hunedoara - 9,10%; Tulcea - 8,84%; Braşov - 8,36%; Caraş-Severin - 7,79%; Suceava - 7,16%; Timiş - 6,75%; Sibiu - 6,50%; Alba - 6,38%; Mureş - 6,37%; Arad - 6,32%; Bihor - 5,90%; Cluj - 5,63%; Maramureş - 5,43%, iar în Municipiul Bucureşti - 9,39%.

Estimarea a fost făcută pe baza datelor din 2.889 de secţii de votare, cu o marjă de eroare de +/- 3%.

La alegerile locale din 10 iunie 2012, prezenţa la urne la nivel naţional era, la ora 10.00, de 8,99% din cetăţenii cu drept de vot. În mediul urban se înregistra, până la ora 10.00, o prezenţă la vot de 7,81%, iar în mediul rural de 10,60%.

La referendumul din 2007 pentru demiterea preşedintelui, care s-a desfăşurat între orele 8.00 - 20.00, la ora 10.00 se înregistra o prezenţă de 6,25%, respectiv de 6,26% în mediul urban şi de 6,22% în mediul rural.



Românii sunt chemaţi la REFERENDUMUL de duminică, 29 iulie, pentru a răspunde la întrebarea "Sunteţi de acord cu DEMITEREA Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?". Alegătorii pot opta pentru răspunsul "DA" sau "NU" din buletinul de vot, aplicând ştampila o singură dată în interiorul unuia dintre cele două patrulatere aferente celor două opţiuni.

Pentru a fi validat REFERENDUMUL DIN 29 IULIE pentru DEMITEREA PREŞEDINTELUI TRAIAN BĂSESCU trebuie să se prezinte la urne cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, adică 9.154.307 de alegători din totalul de 18.308.612 de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în listele electorale, scrie Mediafax.

Primele date ale scrutinului de duminică, 29 iulie, privind prezenţa la vot, incidentele la nivel naţional, dar şi REZULTATE REFERENDUM 2012 le veţi afla pe mediafax.ro.

UPDATE: 8.50: Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a votat, duminică dimineaţă, la ora 8.30, la o secţie de votare de la Colegiul "Gheorghe Lazăr" din Capitală, spunând că speră ca "lucurile să se aşeze pe un făgaş normal, pentru a scăpa de scandalul continuu care domină viaţa politică din ţară".



UPDATE 8.30: Fostul preşedinte Ion Iliescu a votat, duminică dimineaţă, la Liceul "Jean Monnet" din Capitală, unde s-a întâlnit cu Dana Năstase, soţia fostului premier Adrian Năstase.



UPDATE 8.20: Secretarul de stat al MAI, Ioan Nicolae Căbulea, a declarat că nu s-a înregistat duminică niciun incident electoral de la deschiderea urnelor, aproximativ 33.000 de cadre ale Ministerului de Interne asigurând paza la secţiile de votare.



UPDATE 7.00: Secţiile de votare organizate la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui -au deschis, duminică, la ora 7.00, 18.292.514 de alegători fiind aşteptaţi la urne. Procesul de votare se încheie la ora 23.00.

La secţiile de vot din străinătate, scrutinul a început deja, prima secţie deschisă fiind la Auckland, în Noua Zeelandă. Votul în străinătate se va încheia luni, 30 iulie, la 7.00, ora României, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de Vest a Americii de Nord.

Alegătorii sunt aşteptaţi în cele peste 18 mii de secţii de votare deschise în ţară şi cele 306 în străinătate, pentru a se pronunţa în favoarea sau împotriva demiterii preşedintelui Traian Băsescu.



28 IULIE - 22:00 - Prima secţie de votare la referendum s-a deschis, la Auckland, în Noua Zeelandă

Secţia de votare nr. 229, organizată la Auckland, s-a deschis la ora locală 7.00 din Noua Zeelandă.

Având în vedere fusul orar, următoarele secţii care se vor deschide la ora 00.00, ora României, vor fi în Australia, la Canberra (secţia nr.17), Sydney (secţia nr.18) şi Melbourne (secţia nr. 151).

Conform legii, votul în secţiile de votare din străinătate se derulează în intervalul orar 7.00-23.00, ora locală din ţările unde sunt localizate secţiile.

Buletinul de vot în care ştampila este aplicată în afara unuia dintre patrulatere sau aplicată de mai multe ori este considerat nul.

Cei care la ora închiderii urnelor, ora 23.00, se află în secţia de votare îşi pot exprima opţiunea la REFERENDUM.

La REFERENDUMUL DE DUMINICĂ, cetăţenii români pot vota la orice secţie din ţară sau din străinătate, în baza documentelor de identitate. Singura restricţie constă în faptul că cei care se află în localitatea de domiciliu trebuie să voteze la secţia de votare la care sunt arondaţi.

În situaţia alegătorilor cu domiciliul în România, aceştia îşi pot exprima opţiunea electorală pe baza cărţii de identitate valabilă, a cărţii de identitate provizorie sau a buletinului de identitate. Cetăţenii cu domiciliul în România nu pot vota însă la una dintre secţiile de votare din România pe baza paşaportului.

La nivelul ţării sunt organizate 18.242 de secţii de votare, iar totalul de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în listele electorale este de 18.292.514,

Ministerul Administraţiei şi Internelor informa, vineri, că au fost organizate, pentru referendum, 18.548 de secţii de votare, din care 18.242 în ţară şi 306 în străinătate, alte 109 se secţii suplimentare fiind deschise la mare şi la munte. Numărul persoanelor cu drept de vot este de 18.292.514.

Cele mai multe dintre secţiile de votare sunt înregistrate la nivelul Capitalei, respectiv 1.235 de secţii, numărul total al bucureştenilor înscrişi în listele electorale fiind de 1.793.982.

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, aceştia îşi pot exprima opţiunea la o secţie de votare din ţară pe baza paşaportului, cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate.

De asemenea, românii aflaţi în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare din diaspora pe baza paşaportului simplu, a paşaportului de serviciu, a paşaportului diplomatic sau a cărţii de identitate. Pentru cetăţenii aflaţi în străinătate sunt organizate 306 secţii de votare.

În cazul persoanelor spitalizate, netransportabile sau reţinute, acestea pot solicita prin intermediul conducerii spitalelor sau penitenciarelor folosirea urnei speciale de la o secţie de votare aflată în proximitate. Solicitările celor care doresc să voteze prin intermediul urnei speciale s-au depus până cel târziu sâmbătă, ora 20.00, la biroul electoral al secţiei de votare.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a anunţat că un număr de 19.958 de deţinuţi şi-au exprimat intenţia de a vota la referendumul pentru demiterea preşedintelui, din 24.154 de persoane private de libertate care au drept de vot.

La referendumul din 29 iulie pot vota persoanele arestate preventiv, inclusiv cele condamnate prin hotărârea primei instanţe, deţinuţii condamnaţi cărora nu le-au fost retrase drepturile electorale prin hotărârea judecătorească şi tinerii care au împlinit 18 ani aflaţi într-un centru de reeducare. Astfel, pot vota la referendum 24.154 de persoane private de libertate, iar dintre acestea şi-au exprimat intenţia de vot 19.958, a precizat ANP. Reprezentanţii secţiilor de votare vor merge la unităţile penitenciare cu urna specială.

În cadrul procesului electoral, votanţilor le este interzis accesul în cabina de votare cu aparate de înregistrat cu ajutorul cărora să fotografieze sau să filmeze buletinul electoral, ori opţiunea electorală. Cei care încearcă să imortalizeze buletinul de vot cu opţiunea la referendum riscă o pedeapsă cu închisoarea între 6 luni şi 3 ani.

Spre deosebire de alte scrutine, la referendumul din 29 iulie, BIROUL ELECTORAL CENTRAL a stabilit că "nu se justifică adoptarea măsurii de obligare a cetăţenilor care vor vota pe listele suplimentare de a completa o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu au mai votat în altă secţie".

BEC precizează că în completarea listelor suplimentare va fi cuprins în dreptul fiecărui alegător venit la vot Codul Numeric Personal, în baza căruia se vor verifica situaţiile de vot multiplu, pedepsite cu închisoare între 6 luni şi cinci ani.

Pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, astfel încât acesta să producă efecte juridice, trebuie să se prezinte la urne cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, adică 9.146.257 de alegători din totalul de 18.292.514 de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în listele electorale.

După centralizarea voturilor de către BIROUL ELECTORAL CENTRAL şi soluţionarea eventualelor contestaţii privind frauda electorală, Curtea Constituţională este instituţia care constată validitatea sau invaliditatea referendumului de demitere a preşedintelui României, prin hotărâre. În situaţia în care referendumul este declarat valid, iar majoritatea cetăţenilor au votat pentru demiterea preşedintelui, Curtea constată încetarea mandatului acestuia, urmând organizarea alegerilor prezidenţiale în termen de trei luni de zile.

În cazul în care la urne se prezintă mai puţin de jumătate din alegători, scrutinul este declarat invalid de către Curtea Constituţională, iar, potrivit Hotărârii Parlamentului din 6 iulie privind convocarea referendumului, Legislativul "va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat".