Sibiu-Piteşti sau Comarnic-Făgăraş: ce autostradă prin munţi ar trebui construită prima?

Ministerul Transporturilor are în acest moment două variante pentru a traversa munţii cu o autostradă: fie pe ruta Sibiu-Piteşti, fie pe ruta Comarnic-Braşov-Făgăraş. Deocamdată niciuna dintre cele două autostrăzi nu se află în construcţie şi nici măcar fondurile prin care se va finanţa realizarea celor două şosele nu sunt încă stabilite.

Ce spun însă specialiştii în infrastructură şi managerii de companii? Care dintre cele două autostrăzi ar trebui contruită prima sau, cu alte cuvinte, care ar aduce României mai multe avantaje?

"Construcţia autostrăzii între Piteşti şi Sibiu pare să ofere o conexiune mult mai bună cu autostrăzile care sunt deja construite. Cred totuşi că România ar trebui să construiască ambele autostrăzi simultan, în condiţiile în care cu cât este mai dezvoltată reţeaua de autostrăzi din România, cu atât mai bine va fi pentru economia ţării. Totuşi, dacă provocarea de a le construi simultan va duce la întârzieri, depăşiri de costuri şi alte probleme, ar fi preferabil pentru guvern să prioritizeze aceste proiecte", spune Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein.

El adaugă că în momentul în care România va avea o autostradă continuă care să unească Constanţa de partea de vest sau nord-vest, ţara va putea deveni un concurent puternic pentru porturile vest-europene în ceea ce priveşte transporturile din Orientul Îndepărtat către Europa. "Avem o serie de clienţi şi potenţiali clienţi care deja îşi planifică investiţii în România ştiind că acest lucru (construcţia unei autostrăzi continue de la Constanţa spre vestul ţării - n.red.) se va întâmpla la un moment dat", mai spun Tharp.

Deşi în acest moment nu există un termen exact pentru finalizarea celor două autostrăzi care vor traversa munţii, în momentul în care vor fi gata ele vor îndeplini roluri diferite.

"Nu cred că putem pune în balanţă importanţa celor două autostrăzi, datorită faptului că rolul fiecăreia dintre ele este diferit. Piteşti-Sibiu serveşte Coridorul IV şi conectarea absolut necesară a portului Constanţa cu graniţa de vest. De cealaltă parte, Comarnic-Braşov-Făgăraş serveşte în mare parte scopului turistic", spune Alexandros Ignatiadis, acţionar şi director general al companiei de construcţii Octagon.

Totodată, Werner Weihs-Raabl, şeful diviziei de finanţări pentru infrastructură şi sectorul public din cadrul grupului austriac Erste, care deţine cea mai mare bancă de pe piaţa locală, BCR, spune că cele două autostrăzi sunt ambele de importanţă strategică. "Roma nu a fost construită într-o zi şi înţelegem în totalitate constrângerile cu care se confruntă autorităţile locale. Cu toate acestea, faptele sunt mai grăitoare decât cuvintele şi, în viitorul apropiat, aşteptăm să vedem progrese concrete privind cele două autostrăzi. Să nu uităm că statele din Europa Centrală şi de Est sunt într-o competiţie acerbă pentru atragerea investitorilor, care nu vor alege să investească în ţări unde nu pot transporta cu uşurinţă produse sau oameni, chiar dacă acestea au un cost al forţei de muncă redus", spune Weihs-Raabl.

Autostrada Sibiu-Piteşti, care face parte din Coridorul IV paneuropean, ar putea fi cu un pas mai aproape de construcţie, în condiţiile în care a fost deja scos la licitaţie contractul de revizuire a studiului de fezabilitate, iar ca finanţare a construcţiei, Ministerul Transporturilor se gândeşte la fonduri europene. "Se va discuta cu Comisia Europeană oportunitatea includerii proiectului în schema de finanţare nerambursabilă", potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Potrivit studiului vechi de fezabilitate, autostrada ar urma să coste circa 3 miliarde de euro.

Pe de altă parte, autostrada Comarnic-Braşov este cunoscută ca fiind unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care a fost la un pas de a fi construită în parteneriat public-privat, dar pe ultima sută de metri cele două firme care urmau să o realizeze - Vinci şi Aktor - s-au răzgândit.

Situaţia tronsonului Făgăraş-Braşov (48,5 km), care trebuia construit iniţial de americanii de la Bechtel, este în acest moment incertă, iar în cazul tronsonului Comarnic-Braşov(58 km), deocamdată se derulează o licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate.