Incursiune în „centrul nervos“ al Ameropa: un birou cu 40 de persoane care rulează peste 100 de milioane de euro

Puţine indicii lasă de bănuit unui necunoscător că într-o casă pe o stradă laturalnică din apropierea portului din Constanţa are sediul traderul Ameropa, una dintre cele mai mari case de comerţ de materii prime agricole şi îngrăşăminte din Europa.

Discreţia, cuvântul de ordine într-o industrie unde jocurile sunt făcute la nivel mondial de corporaţii puţin cunoscute publicului larg, precum Glencore, Cargill sau Archer Daniels Midland, este vizibilă şi la sediul Ameropa din Constanţa. Singurul semn care indică prezenţa companiei aici este o placă branduită lipită de unul din pereţii clădirii.

Totuşi, câteva indicii ale faptului că aici îşi are sediul unul din marii jucători din agricultura locală, domeniu în care anul trecut s-au învârtit circa 18-19 miliarde de euro, ies la iveală de la intrare: în faţa clădirii este parcat un autoturism de lux, proprietatea unui fermier de nivel mediu, venit la sediul casei de comerţ pentru a încasa contravaloarea unei părţi din recoltă.

"Ne-am mutat aici de anul trecut. Tot centrul nervos al companiei este aici - trading, execuţia şi lo­gistica. Direct implicaţi în trading avem doi an­ga­jaţi şi alte două persoane ca şi back-up (de re­zervă - n. red.)", spune Cezar Gheorghe, direc­torul general al casei de comerţ, care a preluat con­ducerea Ameropa în România în urmă cu un an, fiind recrutat de elveţienii de la Ameropa de la traderul rival Cargill, unde ocupa poziţia de trading manager.

Deşi nu investeşte sute de milioane de euro în utilaje de producţie sau în promovare, Ameropa reuşeşte să se numere printre cele mai eficiente companii din România.

Cu puţin peste 200 de angajaţi, din care 40 în sediul central şi restul în port, în silozuri sau la vo­la­nul camioanelor, compania elveţiană a reuşit anul trecut să încheie bilanţurile cu o cifră de afa­ceri de 114 milioane de euro, în creştere cu 119% faţă de anul precedent, şi un profit de 2,6 mil. euro.

Practic, fiecare angajat al traderul a adus com­pa­niei încasări de 0,5 milioane de euro, o medie cu care nu multe companii locale se pot mândri.

Se uită la extinderea reţelei de silozuri

Deşi unii jucători de pe piaţa traderilor se mul­ţumesc în continuare să facă business fără mari investiţii în infrastructură, Ameropa are pe hârtie planuri în acest sens. Un prim pas a fost deja făcut. Traderul elveţian a preluat anul trecut, în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din 2011, producătorul de îngrăşăminte Azomureş şi ope­ratorul porturar Chimpex. Deal-ul a fost eva­luat la 150-200 milioane de euro, potrivit datelor din piaţă.

Extinderea prin achiziţia producătorului de îngrăşăminte nu ar urma să fie ultima mişcare de acest gen a casei de comerţ elveţiene în România, având în vedere că Ameropa are pe hârtie extinderea reţelei de silozuri.

Acum elveţienii operează 14 silozuri cu o ca­pa­citate totală de 560.000 de tone, toate în judeţul Con­stanţa. Reţeaua Ameropa este dispusă diferit din punct de vedere geografic faţă de cele ale altor traderi. Casele de comerţ rivale au reuşit în ultimii ani să îşi construiască adevărate reţele de silozuri în sudul ţării, de-a lungul Dunării, cu ajutorul cărora preiau cerealele de la fermieri.

"Este logic că la un moment dat vom ieşi din Constanţa. Ne bazăm însă în continuare pe logis­tica noastră. Luăm în considerare şi construcţia de la zero a unor silozuri, dar şi semnarea unor par­te­neriate", spune Cezar Gheorghe, fără să precizeze ce buget de investiţii ar fi necesar pentru o astfel de extindere. Pentru a-şi întări rapid capacitatea de tran­sport, Ameropa a investit anul trecut 1,8 milioane de euro pentru achiziţia a 18 camioane, fiecare având o capacitate de transport a 25 de tone de materii prime agricole.

Îşi diversifică businessul

Pentru acest an elveţienii de la Ameropa au în plan să îşi diversifice businessul prin extinderea vânzărilor de îngrăşăminte, ce va veni şi odată cu integrarea în afacerea din România a producţiei de îngrăşăminte de la Azomureş.

"Vrem ca până în 2015 businessul să fie împărţit 40% din vânzările de inputuri (îngră­şă­min­te - n. red.) şi restul din achiziţiile de cereale şi plante oleaginoase", explică Gheorghe, care pre­cizează că acum greutatea vânzărilor de îngră­şă­minte este periferică în cadrul afacerii.

În cadrul strategiei de diversificare, traderul va începe în următoarea perioadă să vândă se­minţe hibride de grâu fermierilor, un segment mai puţin exploatat de producătorii de seminţe pentru agricultură ce activează pe plan local. În ultimii ani producători precum Monsanto, KWS sau Caussade Semences şi-au concentrat vânzările pe seminţele de porumb şi mai puţin pe cele de grâu.

Ca şi alţi rivali ai săi, Ameropa Grains va ataca în acest an şi segmentul de finanţare a cul­turilor agricole pentru fermieri. Tinţa elveţienilor este orzul, un segment de piaţă unde jocurile sunt făcute în prezent de compania franceză Soufflet Group, care operează şi cea mai mare fabrică de procesare a orzoaicei pentru bere de pe plan local.

"Facem paşi mici la început. Vom finanţa anul viitor aproximativ 5.000 de hectare de orzoaică de bere pentru mai mulţi fermieri pentru ca ulterior să ne luăm angajamentul că vom prelua pro­duc­ţia", anunţă şeful Ameropa din România. Spre comparaţie, datele din piaţă arată că fran­cezii de la Soufflet Group finanţează an de an între 15.000 şi 20.000 de hectare de orz în Ro­mânia.

Exportul rămâne prioritar

Până când toate planurile de business ale Ameropa pentru România vor trece de pe hârtie în teren, traderul rămâne concentrat pe livrările de cereale şi plante oleaginoase pe care le trimite în întreaga lume. Sistemul este simplu, agenţii de vânzări şi achiziţii preiau marfa de la fermierii români, traderii de la sediul central din Constanţa semnează contracte de vânzăre către compania-mamă, pentru ca apoi traderii din biroul de la Laussane să trimită în România comenzile de livrare către destinaţii din întreaga lume. Contractele sunt câştigate de compania elveţiană în general prin participarea la licitaţii de achiziţii organizate de economiile ce înregistrează raporturi negative între cererea şi producţia de cereale şi plante oleaginoase.

La sfârşitul săptămânii trecute Ameropa aştepta finalizarea operaţiunilor de încărcare pentru a putea da undă verde pentru plecarea spre Africa de Sud a unui vas de tip super panamax încărcat până la refuz cu aproximativ 65.000 de tone de grâu.

Deşi, anul agricol anunţă pierderi importante din cauza secetei, Ameropa nu se gândeşte să îşi domolească livrările la export. Pentru casa de comerţ important este ca marfa să fie rulată, având în vedere că acesta este modul prin care profitul intră în conturile companiei. "Din cauza producţiilor agricole mai mici s-a îngustat banda de obţinere de profit. Dacă acum trei ani lucram cu marje de profit de 5 euro/tonă, acum ne mulţumim cu 2 sau 3 euro/tonă", explică Cezar Gheorghe.