Şeful bursei poloneze a venit să ia FP-ul la Varşovia

Ludwig Sobolewski, preşedin­te­le Bursei de Valori din Varşovia aflat într-o scurtă vizită la Bucureşti, a de­clarat într-un interviu pentru Ziarul Financiar că şansa bursei româneşti de a se dezvolta stă în deschiderea către ex­terior şi că doar marile burse, ase­meni celei de la Londra, îşi pot per­mite să stea izolate.

Fondul Proprietatea, pe care ad­mi­nistratorul vrea să îl aducă la Var­şovia, după ce listarea de la Bucureşti nu a fost o reuşită din cauza preţului mic al acţiunii, şi companiile din ener­gie, pe care statul român a anunţat că vrea să le listeze şi pe o bursă străină mai dezvoltată, sunt motivele pentru care bursa de la Bucureşti a intrat în aten­ţia polonezilor.

"Suntem interesaţi de privatizările companiilor româneşti şi credem că listarea Fondului Proprietatea la Var­şovia este o şansă pentru piaţa ro­mâ­nească de a-şi accelera dezvol­ta­rea", a declarat Ludwig Sobolewski, pre­şe­dintele Bursei de Valori din Varşovia.

Oficialul polonez a venit vineri, 27 iulie, la Bucureşti pentru a discuta cu Victor Cionga, noul director executiv al Bursei de Valori Bucureşti, despre strategiile de dezvoltare pentru anii următorii, dar şi pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai Guvernului de la Ministerul Finanţelor şi cu preşe­din­tele Oficiului pentru Privatizări, Remus Vulpescu.

Intenţia administratorului Frank­lin Templeton de a lista Fondul Pro­prie­tatea la Varşovia a stârnit un val de îngrijorări pe bursa de la Bucureşti, motivat în principal de faptul că piaţa ar putea pierde astfel unul dintre cei mai valoroşi emi­tenţi, şi că odată cu aces­ta ar putea pierde şi din lichiditate, capitol la care oricum bursa de la Bucureşti este extrem de vulnerabilă.

"Toate persoanele care se tem că listarea Fon­dului la Varşovia ar putea avea efecte nega­tive, ar trebui să gân­deas­că astfel: vrem să ne menţinem în starea în care se află acum piaţa de capital şi să supravieţuim doar cu ceea ce ne aduce Fondul sau vrem să dez­vol­tăm o piaţă mai mare în România. Dacă Fondul va fi ţinut doar pe piaţa in­ternă, bursa nu se va dezvolta", a con­tinuat Sobolewski.

Listarea secundară la Varşovia a fost aprobată de acţionari în această primăvară, însă până în prezent nu a fost realizată conexiunea tehnică între depozitarii centrali ai celor două burse.

Fără conexiune nu este posibilă listarea secundară, şi nu este foarte clar care sunt motivele pentru care această conexiune nu s-a realizat până în prezent. Prin această conexiune, şi alte companii listate la Bucureşti, nu doar Fondul Proprietatea, se vor putea lista la Varşovia.

"Sfatul meu este că nu veţi ajunge departe dacă vă izolaţi. Doar dacă eşti Bursa de la Londra îţi poţi permite să stai izolată de restul jucătorilor din Europa, însă nu pentru mult timp. Noi ne-am deschis piaţa către companii străine şi brokeri străini", a mai spus Sobolewski.

Declaraţia oficialului polonez are loc în contextul în care strategia de a-şi deschide piaţa către companiile străine a fost adoptată de bursa poloneză după ce mai bine de un deceniu s-a dezvoltat prin forţe interne, mai exact graţie fondurilor de pensii private, care nu pot investi mai mult de 5% din active în afara graniţelor Poloniei. Astfel că programul de privatizări prin bursă întreprins de statul polonez a avut un susţinător de încredere în fondurile de pensii private, care au investit cea mai mare parte a banilor în companiile locale dezvoltând Bursa de la Varşovia în cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Spre comparaţie, fondurile de pensii din România nu sunt obligate să investească local un anumit procent din active, iar unele dintre ele au ajuns să investească sume importante chiar pe bursa din Varşovia, dar şi pe alte pieţe europene.

"Şi în Polonia au existat voci care au criticat deschiderea bursei către exterior. De exemplu atunci când am permis brokerilor străini să activeze local, existau temeri că aceştia vor distruge industria locală de brokeraj, că nu sunt loiali şi că fură capitalul local. În mai, când am introdus legislaţia de implementare a conturilor globale, au apărut îngrijorări că investitorii străini ar putea face tranzacţii doar între ei. Noi credem însă că avem nevoie de impulsuri pentru a fi competitivi în regiune", a explicat preşedintele bursei poloneze.

Sobolewski sugerează că şi bursa de la Bucureşti poate fi competitivă prin impulsuri puternice, care ar putea veni în urma deschiderii către piaţa poloneză.

"Şi noi am fost o bursă mică în regiune. Prin strategia de creştere organică şi de deschidere către exterior, am reuşit să depăşim Bursa de la Viena, competitorul nostru tradiţional pe care astăzi nu îl mai considerăm un competitor. Bursa de la Viena este în regres. Bursa austriacă a adoptat o strategie de creştere prin achiziţii de operatori din regiune, pe care consider că a plătit cam mult. De când a început criza, Bursa din Viena s-a ţinut departe în a face modificări importante în legislaţiei, s-au închis în ei. Eu personal nu cred în achiziţii, dacă vrei să fii un centru financiar în regiune ".

Bursa de la Varşovia a concurat până recent cu Bursa de la Viena pentru a atrage Fondul Proprietatea, însă după ce acţionarii au ales bursa poloneză, austriecii s-au retras din competiţie. Cu toatea acestea, cele două burse sunt cele mai mari din regiune. Pe Bursa din Viena, fără a lua în calcul bursele pe care le-a achiziţionat şi pe care le-a integrat în grupul CEESEG, se tranzacţionează o sută de companii cu o capitalizare de 68,2 mld. euro. Luând în calcul şi bursele din grupul CEESEG, mai exact bursa din Budapesta, Ljubljana şi Praga, numărul total de companii listate urcă la 243 iar capitalizarea bursieră totală ajunge la 119,7 mld. euro, potrivit informaţiilor disponibile la finele lunii iunie. Pe Bursa din Varşovia se tranzacţionează 831 de companii cu o valoare de 117,1 miliarde de euro.

Dacă în competiţia pentru Fondul Proprietatea, Bursa de la Varşovia a ieşit câştigătoare, acum polonezii concurează şi cu Bursa de la Londra pentru perlele energetice ale României. În urmă cu două luni, aflat într-o vizită la Londra, ministrul pentru mediul de afaceri Lucian Isar a declarat că Bursele din Londra şi Viena sunt luate în calcul pentru dubla listare a unor companii din programul de privatizare, care prevede vânzarea unor participaţii la Romgaz şi Nuclearelectrica.

Întrebat dacă va propune guvernaţilor români ca listările duble să aibă loc pe bursa din Varşovia, Ludwig Sobolewski a răspuns afirmativ:

"Le vom propune acest lucru. Cred că este rezonabil ca listările duble să aibă loc la Bucureşti şi la Varşovia, dacă rezultatul final este cel care contează. Dacă nu eşti o companie globală şi te listezi la Londra, există riscul să îşi pierzi identitatea şi să dispari pe bursa londonează. Varoşvia este mult mai apropae de abordarea pe care o are piaţa românească de capital", a conchis oficialul polonez.