Gregory’s reia expansiunea după ce vânzările au ajuns la un sfert faţă de nivelul din 2007

Autor: Cristina Rosca 01.08.2012

Lanţul de restaurante de tip fast-food Gregory's reia expansiunea după circa doi ani de aşteptare, perioadă în care a fost restructurat businessul şi au fost închise toate unităţile neperformante. Cu planuri pentru trei noi restaurante în acest an, lanţul mizează şi pe un avans de 17% al vânzărilor, până la 3,9 mil. lei.

"Rezultatele din prima jumătate a anului s-au dovedit a fi mai bune decât s-a previ­zionat iniţial. Gregory's România şi-a majo­rat veni­tu­rile cu peste 10% în comparaţie cu primul se­mes­tru din 2011", spune Vasilis Panopoulos, inter­national develop­ment di­rec­tor în cadrul lanţului elen.

Gregory's România, compania care ope­rea­ză restaurantele prezente pe piaţa locală din 2000, a terminat anul trecut cu afa­ceri de 3,3 mil. lei (0,8 mil. euro), de patru ori mai mici decât cele obţinute în perioada 2007-2008, ultimii ani de boom. Pentru 2012 însă, oficialii companiei estimea­ză o revenire pe creştere a businessului.

"Suntem încrezători că va continua trendul ascendent pe care l-am înregistrat în primul semestru al anului 2012. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, estimăm o creştere de 17% a vânzărilor faţă de anul trecut".

Afacerile Gregory's au intrat pe un trend descendent odată cu instalarea crizei finan­ciare în 2009. În perioada 2009-2011 consumul a scăzut cumulat cu aproape 20%, primele semne ale revenirii apărând în acest an.

"Cum mijloacele economice ale clienţilor au scăzut, la fel a scăzut şi posibilitatea lor de a cheltui bani pe lucruri pe care nu le consideră a fi necesare pentru supravieţuirea lor sau care pot fi uşor înlocuite de altele mai ieftine."

Vasilis Panopoulos spune însă că, din fe­ri­cire, în timpul acestei crize economice sec­to­rul cafelei şi produselor alimentare a suferit mai puţin, în comparaţie cu altele, cum ar fi elec­tronicele sau automobilele. Mai mult, redu­ce­rea cheltuielilor a permis totuşi oame­nilor să se bu­cure în continuare de produ­sele alimentare şi băuturile preferate, în condiţiile în care chel­tuiala medie per vizită a fost scăzută.

"Pentru a putea păstra clienţii, gama de pre­ţuri a produselor trebuie să fie gândită ast­fel încât clienţii să intre în continuare în locaţie şi să cheltuie sumele pe care şi le permit."

Cheltuielile, sub lupă

În contextul scăderii consumului, Gre­gory's a început în 2010 un proces de reor­ganizare internă care a presupus închi­derea unor unităţi şi oferirea de francize pentru res­tau­rantele care au rămas deschise.

"După ce am încheiat procesul de reor­gani­zare internă început în 2010, Gregory's România a reuşit să obţină anul trecut vânzări si­milare celor din anul anterior. Acest rezultat este considerat unul favorabil, luând în considerare continuarea crizei economice din Europa şi situaţia politică din România."

În prezent Gregory's mai deţine în Ro­mâ­nia şapte restaurante, dintre care şase în Bu­cureşti (Lipscani, Gara de Nord, Batişte, Piaţa Presei Libere, Piaţa Victoriei, North Center) şi unu în Iaşi (Palas Mall). Acesta din urmă a fost deschis în luna mai a acestui an. Cinci din­tre restaurante sunt operate în sistem de franciză.

"Francizaţii au preluat patru dintre restau­ran­tele din Bucureşti, precum şi unitatea cea no­uă din Iaşi. Pe viitor ne concentrăm pe ex­tin­derea modelului nostru de business în fran­ciză în România, model care ne-a permis să ne con­solidăm prezenţa în Grecia şi în alte ţări în care ne desfăşurăm activitatea în prezent."

Pentru acest an compania anunţă deschi­de­rea a două noi unităţi, astfel încât la finalul lui 2012 reţeaua Gregory's va număra 12 res­tau­rante. Oficialii lanţului nu dau însă detalii des­pre locaţia acestora. Ultima unitate inau­gu­ra­tă a fost cea din Palas Mall Iaşi, în mai 2012. În ultimii ani compania a decis totodată să în­chi­dă mai multe unităţi care înregistrau pierderi. "În ultimii doi ani am decis să închidem acele res­tau­rante care nu au reuşit să atingă per­for­man­ţele şi nivelul de vânzări dorite, într-o perioadă în care costurile fixe - ca de exem­plu chiria - şi operaţionale continuau să crească", conchide el.