Aldea, Carpatcement: Ar fi bine dacă volumele vândute s-ar menţine la nivelul anului trecut

Florian Aldea, directorul general al producătorului de ciment Carpatcement Holding, subsidiara locală a grupului german HeidelbergCement, spune că este rezervat privind rezultatele companiei în acest an.

Directorul Carpatcement spune că rezultatele firmei au fost afectate pe de o parte de condiţiile meteo de la începutul anului, iar pe de altă parte de contextul macroeconomic.

"Ca estimare generală pentru întreg anul, dacă în 2011 eram optimişti şi prog­no­zam un avans de 3-5% pentru anul acesta, acum suntem uşor rezervaţi pentru 2012. (...) Ar fi bine dacă volumele vândute s-ar men­ţine la nivelul anului 2011", spune Aldea într-un interviu pentru ZF.

Primul semestru a adus o uşoară redu­cere a volumelor vândute comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, scăderea situân­du-se într-un interval între 3 şi până la 5 procente pe toate operaţiunile Heidel­bergCe­ment din România (ciment, betoane, agregate).

Consumul de ciment a ajuns anul trecut la circa 380 de kilograme pe cap de locuitor, com­parativ cu 322 de kilograme în 2010, po­trivit datelor prezentate de Aldea, care preci­zea­ză însă că acest avans al consumului este influenţat semnificativ de schimbarea bazei de raportare în urma rezultatelor recensă­mân­tului de anul trecut. "Estimăm că abia în 2015 am putea ajunge la un consum de 423 kilo­grame per capita, nivel care s-ar apropia de media europeană, care se menţine în jurul acestui prag de acum 20 de ani", mai spune Aldea.

Directorul Carpatcement Holding spune că în România încă există mult spaţiu unde se poate construi şi că nu suntem în situaţia ţărilor dezvoltate, care sunt nevoite să facă demolări pentru a realiza construcţii noi.
 

An electoral atipic

Deşi majoritatea jucătorilor din piaţa construcţiilor şi-au pus speranţe în anul 2012, fiind an electoral, deocamdată România depinde foarte mult şi de evoluţiile de pe plan internaţional. "În mod normal, în anii electorali există creşteri vizibile ale pieţei de construcţii. Cu toate acestea, anul 2012 se află sub zodia unui context european dificil", mai spune Aldea. Deocamdată pe piaţa cimentului un rol important în acest moment îl au proiectele de infrastructură, iar printre proiectele pentru care şi Carpatcement face livrări se numără autostrăzile în construcţie de pe Coridorul IV paneuropean. "Sunt însă şi alte domenii care generează vânzări importante: construcţia de parcuri eoliene, spre exemplu, a avut o evoluţie bună şi spe­răm ca investiţiile să continue", spune Aldea. Pe de altă parte, şeful Carpatcement arată că pe segmentul rezidenţial nu se simte încă o re­venire, dar că o nouă nişă apare: reabi­li­tă­rile şi reparaţiile de case vechi.

HeidelbergCement a avut anul trecut afaceri de peste 226 mil. euro prin cele trei divizii pe care le controlează în Ro­mânia - ciment, betoane, agregate -, potrivit calcu­lelor ZF pe baza informaţiilor de la Mi­nis­terul Finanţelor. Carpatcement Holding, divizia de ciment, a avut cea mai mare pon­dere în totalul businessului germanilor pe pia­ţa locală, înregistrând o cifră de afaceri de aproape 192 de milioane de euro. Deşi divi­ziile de agregate şi betoane au pierderi cumu­late de aproximativ 5,5 mil. euro anul trecut, Carpatcement Holding a în­re­gistrat un profit net de circa 33,5 milioane de euro. Marja de profit a Carpatcement s-a ri­dicat anul trecut la 17,5%, aproape la jumă­ta­te faţă de anul 2010. "Când discutăm de profit trebuie să avem în vedere activitatea ope­raţională, dar şi celelalte activităţi conexe. Anul trecut profitul a scăzut pe fon­dul unor reajustări de stocuri", explică Aldea.
 

Incertitudinea politică ne afectează

Anul 2011 a fost primul an de după declan­şarea crizei când vânzările cimen­tiştilor au reuşit să revină pe creştere, cu toate că acest avans nu a fost unul specta­cu­los. Producţia locală de ciment a crescut anul trecut în volum cu 10%, potrivit patronatului din industria cimentului CIROM, iar piaţa de profil s-a ridicat la circa 600-700 de mi­lioa­ne de euro, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor existente din piaţă. Cu toate acestea, deocamdată nu se pot face estimări pri­vind evo­luţia pieţei în 2012. "Datele pe care le avem în acest moment şi incerti­tudinea foarte mare existentă în prezent la nivel politic, care are şi efecte economice implicite, nu ne permit să facem o estimare a pieţei ci­men­tului la şase luni sau pentru întreg anul", spune Aldea.

Deprecierea puternică a leului din ultimele săptămâni şi-a pus amprenta şi asupra businessului Carpatcement, în spe­cial din perspectiva costurilor. El afirmă că în acest moment este foarte greu să realizezi estimări cu privire la evo­luţia cursului de schimb, pentru că vola­tilitatea este foarte mare. "Perioade grele au fost şi în '92-'93, şi în '97-'98 (când leul s-a depreciat masiv faţă de dolar - n. red.), dar erau în alt context. Era o reaşezare a lucrurilor pe plan intern, nu şi european, cum se întâmplă acum".

Germanii de la HeidelbergCement au în România aproximativ 1.100 de angajaţi pe toate cele trei divizii, iar 870 lucrează în cadrul diviziei de ciment. Compania şi-a planificat pentru anul acesta investiţii de 8,5 milioane de euro, care vor merge în eficien­ti­za­rea costurilor şi în modernizarea unor echi­pa­mente mai puţin performante.

Heildel­bergCement deţine pe piaţa locală 3 fa­brici de ciment la Tasca (jud. Neamţ), Chiş­că­daga (jud. Hunedoara) şi Fieni (jud. Dâm­bo­viţa), cu o capacitate totală de producţie de circa 6 milioane de tone pe an. Acestora li se adaugă o reţea de 18 staţii de betoane, 7 cariere şi 7 balastiere.

Piaţa locală a cimentului este disputată de trei mari jucători: germanii de la HeidelbergCement, elveţienii de la Holcim şi francezii de la Lafarge.