Mezina regenerabilelor: Proiectele care fac energie din lemn sau deşeuri au atras deja 70 mil. euro. Cine pariază pe biomasă?

În timp ce proiectele de energie eoliană au atras deja investiţii de 2 miliarde de euro, iar parcurile solare sunt privite ca fiind noul star al energiei verzi, timid încep să se dezvolte pe piaţa locală şi proiectele care fac "lumină" din lemn sau din deşeuri, adică din biomasă.

Probabil că nu vor ajunge la anver­gura "morilor de vânt" şi nici nu sunt cotate cu acelaşi potenţial ca ener­gia soarelui, dar până acum da­tele Transelectrica arată că în pre­zent funcţionează 7 centrale pe biomasă, în va­loa­re de peste 70 de milioane de euro, iar lista celor atraşi de acest domeniu continuă să crească.

În linii mari, biomasa este partea bio­degra­da­bilă a deşeurilor sau reziduurilor din agri­cul­tură, silvicutură, precum şi a deşeurilor indus­triale şi municipale. De exemplu, o fabrică de prelu­crare a lemnului produce suficient "com­bus­tibil", adică resturi lemnoase, care pot fi folosite pentru producţia de energie electrică.

Datele Transelectrica arată că la finalul pri­mului semestru în România funcţionau şapte unităţi de producere a energiei electrice care utilizează biomasa, cu o capacitate totală de 37 de MW. Potrivit specialiştilor din piaţă, pentru fiecare MW de capacitate al unei centrale pe biomasă sunt necesare investiţii de circa 2 milioane de euro, astfel că cele şapte proiecte funcţionale au presupus investiţii de peste 70 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

Cine face "lumină" din lemne

Cel mai mare investitor în acest domeniu este Holzindustrie Schweighofer, grup care deţine un business local de 400 de milioane de euro axat pe prelucrarea lemnului, controlat de puternicul om de afaceri austriac Gerald Schweighofer. Holzindustrie deţine patru fabrici în Sebeş, Rădăuţi, Siret şi Comăneşti. Datele Transelectrica arată că Holzindustrie figurează cu două unităţi de producţie care funcţionează pe biomasă, ambele cu o capacitate de 11,2 MW, la Sebeş. O altă firmă care activează în acest domeniu este Bio Electrica Transilvania, cu o unitate de 4,9 MW, la Rădăuţi. Potrivit datelor de la Registrul Co­mer­ţului, în spatele Bio Electrica Transil­vania se află Cascade Empire Immobilien, o firmă controlată de acelaşi Gerald Schweighofer, proprietarul de la Holzindustrie. Reprezen­tanţii Holzindustrie nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

O altă firmă care are o centrală pe biomasă este Iridex Group Import Export, controlată de omul de afaceri Corneliu Pascu. Iridex, grup activ în domeniul construcţiilor şi al mana­gementului deşeurilor, a realizat o centrală de 2,4 MW la Chiajna, Ilfov.

"Societatea noastră are în plan, tot la rampa ecologică de depozitare deşeuri Chiajna, mărirea puterii cu încă 1,2 MW în acest an, pentru ca, în următorii ani, să se ajungă până la 6,8 MW", afirmă reprezentanţii Iridex.

Atacul antreprenorilor români

În afară însă de proiectele care deja funcţionează sunt o serie întreagă de centrale pe biomasă care abia acum prind contur. Tot datele Transelectrica arată că la finele lunii trecute zece proiecte de centrale pe biomasă, în valoare de circa 60 de milioane de euro, aveau contractele de racordare la reţea, acesta fiind un pas destul de important în procesul de avizare al unui proiect.

Unul dintre ele este dezvoltat de KDF Energy, firmă controlată de omul de afaceri George Brăiloiu, specializată în tradingul de emisii de CO2, care anul trecut a avut afaceri de circa 69 de milioane de euro. Brăiloiu a devenit însă cu adevărat cunoscut în 2011, când a cumpărat manuscrisele lui Emil Cioran în cadrul unei licitaţii, donându-le ulterior Bibliotecii Academiei. Omul de afaceri nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru detalii legate de această investiţie.

O altă companie controlată tot de oameni de afaceri români care au pus ochii pe domeniul producţiei de energie din biomasă este Adrem Invest, firmă înfiinţată la începutul anilor '90 de doi fraţi, Adrian şi Corneliu Bodea. Planurile celor doi sunt de a construi o centrală de 60 de milioane de euro la Suceava, într-un consorţiu format din compania Termica Suceava şi Consiliul Local. Statul vine cu terenul şi cu câteva echipamente, iar Adrem Invest va veni cu banii, compania urmând de altfel să fie şi proprietarul noii centrale. Centrala va produce atât energie termică pentru oraş, cât şi electricitate care va fi vândută de Adrem Invest pe piaţa liberă.

"Suntem în graficul de timp agreat în ceea ce priveşte construirea centralei de cogenerare de la Suceava, respectiv în cursul lunii august vom finaliza operaţiunea de demolare şi amenajare a terenului", spun reprezentanţii Adrem Invest, firmă care anul trecut a ajuns la afaceri de circa 30 de milioane de euro.

Alături de antreprenorii locali, şi companii internaţionale au anunţat că analizează acest domeniu.

Ce le face cu ochiul

La fel ca orice altă formă de producere a energiei verzi, şi energia din biomasă este susţinută de statul român printr-o schemă de sprijin, bazată pe certificate verzi, acesta fiind de altfel magnetul care-i atrage pe investitori în acest domeniu.

Pentru fiecare MWh livrat în sistem, un producător primeşte un anumit număr de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Potrivit datelor publicate de bursa de energie OPCOM, acolo unde se pot tranzacţiona aceste certificate verzi preţul mediu ponderat pentru primele şase luni ale anului a fost de 246,67 lei (56 de euro) pe certificat. Aceste instrumente sunt achiziţionate de furnizorii de energie, care sunt obligaţi ca în coşul livrat clienţilor să aibă un anumit procent de energie verde. Dovada îndeplinirii acestui procent este dată chiar de numărul de certificate achiziţionate. Cum acest lucru este un cost pentru furnizori, el va fi reflectat în preţuri, aşa că dezvoltarea energiei verzi va duce cu certitudine la o creştere semnificativă a facturilor pe termen lung. Potrivit legislaţiei în domeniu, producţia de energie bazată pe biomasă este recompensată prin două certificate verzi, iar cea care foloseşte gazul rezultat din procesarea deşeurilor sau cel de fermentare din instalaţiile de epurare primeşte un singur certificat verde. Pentru cei care folosesc diferite culturi energetice sau deşeuri forestiere se mai adaugă un certificat verde. În total, la finele primelor şase luni, proprietarii centralelor care funcţionează pe biomasă au primit certificate verzi în valoare de aproape 9 milioane de euro, potrivit datelor Transelectrica.