Cea mai mare incertitudine statistică a României nu este numărul de votanţi, ci numărul de salariaţi

Faptul că la referendum au par­ti­ci­pat 8,45 de milioane de locuitori din cele 18,3 milioane de per­soa­ne înscrise în listele electorale, în condiţiile în care cele mai recente date din România arată că popula­ţia este de 19 milioane de persoane (din care circa 4 milioane de persoane au sub 18 ani, deci numai circa 15 milioane au drept de vot) nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni.

Nebuloasa din statisticile privind populaţia, numărul de salariaţi, numărul de asiguraţi sau numărul de asistaţi social ar trebui să fie una din preocupările prioritare ale Guvernului dacă se doreşte îmbună­tă­ţirea modului în care se cheltuie banii de la buget şi dacă vor să aibă o situaţie reală a societăţii româneşti.

"Textul legii referendumului este foarte clar şi nicio discuţie pe marginea statisticilor privind populaţia de la recensământ nu este relevantă. Este foarte important pentru o economie să aibă statistici sociale clare şi coerente, iar exigenţele pe care le avem de la Institutul de Statistică sunt foarte mari. Rolul Guvernului este acela de a crea contextul necesar - prin alocarea bugetului şi asigurarea că există personal calificat - pentru ca Statistica să îşi facă treaba, respectând normele stabilite la nivel internaţional", este de părere profesorul de la Universitatea din Bucureşti Bogdan Murgescu, istoric al economiei. Salariaţii din România sunt număraţi de câteva instituţii ale căror statistici finale diferă chiar în "curtea" proprie. Inspecţia Muncii, de exemplu, care numără salariaţii şi contractele de muncă active din economie (adică pentru care se plătesc taxele şi con­tri­bu­ţiile la zi) a "pierdut" câteva sute de mii de persoane angajate şi contracte de muncă atunci când şi-a schimbat programul soft­ware. Astfel, o situaţie înregistrată în luna octombrie a anului trecut (când s-a făcut trecerea de la vechiul Revisal - softul care nu­mără salariaţii - la noul Revisal, adică de la Hotărârea de Guvern 161 la HG 500) arată astfel: 6,27 milioane de contracte de muncă active şi 5,25 milioane de salariaţi, con­form HG 161 şi 5,44 milioane de con­tracte de muncă active şi 5,01 milioane de salariaţi la aceeaşi dată, conform HG 500. Practic, schimbarea softului Revisal a presu­pus o scădere de 830.000 de contracte de muncă şi de 243.000 de salariaţi într-o singură lună - octombrie 2011.

Institutul de Statistică numără, la rândul său, salariaţii din România, însă statisticile pu­blicate diferă şi mai mult. Spre exemplu, în cel mai recent buletin statistic lunar, din luna mai, INS spune că în economie lucrează 4,3 milioane de salariaţi, iar în raportările anuale spune că ar fi, de fapt, 6 milioane de anga­jaţi. Diferenţa este explicată prin faptul că în anchetele lunare nu intră angajaţii din com­paniile cu mai puţin de 4 salariaţi, an­ga­jaţii din structurile secrete ale Ministe­rului Apă­rării şi persoanele care lucrează la negru.

Orice număr de salariaţi ar fi luat în considerare, indiferent dacă este de 4, 5 sau 6 milioane de persoane, un lucru este cert: în continuare numărul este foarte mic raportat la populaţia aptă de muncă, estimată la 10 milioane de oameni.

Foştii miniştri ai finanţelor şi ai muncii din guvernul Ungureanu au constatat că există contradicţii uriaşe în ceea ce priveşte acest indicator şi ca urmare opt instituţii s-au reunit în luna martie într-o şedinţă pentru a vorbi despre o corelare a bazelor de date în aşa fel încât să se afle numărul exact de salariaţi din ţară. Nu se ştie ce s-a ales de acea iniţiativă.

Un alt proiect de corelare a bazelor de date a implementat şi Casa de Pensii, care a luat peste 4 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru realizarea acestuia. Proiectul, care s-a terminat în luna iulie, a avut ca scop agregarea bazelor de date de la Casa de Pensii cu cele de la Inspecţia Muncii, Direcţia pentru Evidenţa Persoa­nelor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANAF sau Casa de Asigurări de Sănătate. Rezultatul?

"Obiectivul proiectului a fost îmbună­tăţirea furnizării de servicii publice de către CNPP prin simplificarea procedurilor de lucru. Sistemul informatic dezvoltat permite accesul în timp real şi actualizarea permanentă a informaţiilor pe relaţia cu entităţile externe cu care interacţionează. Astfel, se permite preluarea automată a informaţiilor privind persoanele, atât prin preluarea datelor de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, cât şi de la Oficiul Român pentru Imigrări. De asemenea, se permite schimbul automat de date privind contribuabilii la pilonul II de pensii între CNPP şi CSSPP, respectiv fondurile de pensii", au răspuns solicitării ZF reprezen­tanţii Casei de Pensii. De ce nu se folosesc în raportările oficiale statisticile realizate în urma acestui proiect ?

Statistica a venit cu explicaţii supli­mentare după ce premierul Victor Ponta a spus că din rezultatele recensă­mântului din octombrie 2011 rezultă că populaţia cu drept de vot este mai mică de 18 milioane de persoane şi astfel, referendumul ar fi validat.

Astfel, INS spune că populaţia legală (calculată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date) cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul legal în România la un moment dat, iar populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României.

"Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă, faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni", se arată într-o informare a INS.