Fermierii mici fără irigaţii, loviţi în plin după două luni fără ploaie: Nu ştim de unde scoatem bani să începem noua producţie

Autor: Gabriel Razi 01.08.2012

Fermierii mici, care exploatează câteva hectare de teren, sunt cei mai afectaţi de secetă pentru că nu deţin instalaţii de irigaţii sau suficiente fonduri pentru a-şi limita pierderile cu ajutorul îngrăşămintelor sau prin depozitare. Seceta care afectează de mai bine de două luni agricultura va muşca în acest an cel mai adânc din producţiile micilor fermieri.

"Am zece hectare de teren, la grâu am făcut 1,5 tone/hectar (cu o treime sub media pe ţară - n.red.), mai puţin de jumătate faţă de anul trecut, iar la porumb în toamnă nu pot să estimez în acest moment nimic, pierderile vor fi foarte mari şi nici nu ştiu de unde o să am bani să încep la anul producţia", spune Petre C., un fermier din Belceşti, o localitate de lângă Târgu-Frumos, judeţul Băcău.

În Brăila, judeţ unde 20% din suprafeţele agricole sunt irigate, fermierul Cornel Ioniţă din localitatea Baldovineşti a scos la vânzare o fermă legumicolă de 7,7 hectare.

"Nu am scos la vânzare terenul neaparăt din cauza secetei, dar nu pot să neg că sunt afectat. Mai am zece hectare de legume în câmp iar producţia suferă din cauza secetei. Efectele sunt în principal la nivel de calitate pentru legume şi mai puţin la cantitate. Cel mai rău stau la roşii şi la fasole", spune Ioniţă, care precizează că s-a protejat de efectele secetei cu ajutorul unui sistem de irigaţii improvizat.

Segmentul fermierilor mici vulnerabilizează agricultura românească în faţa secetei având în vedere că aceşti producători nu au capacitatea financiară necesară pentru face irigaţii sau pentru a investi în silozuri în vederea punerii la adăpost a recoltelor.

Impactul reducerii producţiilor fermierilor mici asupra producţiei agricole la nivelul economiei este important având în vedere că pe piaţa agricolă locală sunt aproximativ 1 milion de mici fermieri care exploatează 3 milioane de hectare de teren arabil, adică o treime din total.

Producţia agricolă vegetală urmează să se reducă în acest an ca urmare a diminuării producţiei din cauza secetei cu 1,5-2 miliarde de euro, potrivit unor calcule ale ZF.

Efectele secetei asupra producţiilor agricole de toamnă, singurele care mai sunt în acest moment sub risc în faţa temperaturilor ridicate şi în faţa secetei, sunt din ce în ce mai severe. Ştirile din teritoriu arată suprafeţe importante afectate. Nici datele din pieţele internaţionale nu arată mai bine. Rusia, Statele Unite, Canada sau Ucraina, mari producători agricoli la nivel mondial, vor stârnge în acest an recolte mai mici decât anul trecut. Reducerea producţiilor în marile pieţe agricole impactează direct asupra preţurilor pe toate pieţele locale. Cotaţiile pentru grâu sau porumb sunt în creştere şi pe piaţa locală. De la începutul lunii iulie preţul grâului de panificaţie a crescut cu 20% la 208 euro/tonă, iar cotaţia porumbului a avansat cu 10% în aceeaşi perioadă, la 203 euro/tonă.

Ştirile din teritoriu arată pierderi importante

În judeţul Alba 7.000 din cele 30.000 de hectare acoperite cu porumb sunt afectate în întregime iar alte 25.000 de hectare vor avea producţii cu 30% mai mici, potrivit Mediafax.
Peste 95.000 hectare de culturi agricole din judeţul Vaslui sunt declarate calamitate din cauza secetei excesive din acest an, cea mai afectată cultură fiind cea de rapiţă, unde cele 10.000 ha cultivate au fost compromise în totalitate.
Culturile agricole din judeţul Cluj sunt afectate în proporţie de 50 şi 100% din cauza secetei, cea mai gravă situaţie fiind înregistrată la sfecla de zahăr, unde recolta de pe cele o mie de hectare este compromisă în totalitate.
Aproximativ 8.000 de hectare de teren cultivate cu porumb şi floarea-soarelui în jude?ul Prahova au fost afectate de secetă iar numărul acestora ar putea creşte dacă nu va ploua, în condiţiile în care proprietarii a doar 12,5 hectare de teren au încheiat contracte pentru irigaţii.
Aproximativ 15% din suprafaţa de teren agricol din Mureş, în mare parte păşuni şi fâneţe, dar şi suprafeţe cultivate cu porumb, soia şi sfeclă de zahăr, au fost afectate de secetă, culturile de orzoaică şi ovăz nefiind afectate foarte puternic.