Isărescu: Scandalul politic se vede pe curs, dar se va vedea şi pe costurile de finanţare

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, i-a avertizat ieri pe politicieni că România nu va fi penalizată numai prin deprecierea leului pentru scandalul fără sfâr­şit, ci şi prin creşterea costurilor de finanţare a statului, cerând rezolvarea actualei crize politice.

Şef al băncii centrale de 22 de ani, Isărescu a reafirmat neutralitatea politică a Băncii Naţionale, a reamintit că România depinde de pieţe pentru a plăti salarii şi pensii şi a cerut reinstaurarea dialogului pe scena politică. "Politicienii trebuie să se aşeze la masă şi să gă­sească soluţii, nu să interpreteze cursul că se duce în sus din cauza lui cutare sau cutare. Nu pot să spun mai mult pentru că suntem neutri politic, dar trebuie să spunem societăţii ro­mâ­neşti realitatea. Şi realitatea este aceas­ta: depindem de pieţele interna­ţionale şi ele te penalizează dramatic. Deocamdată se vede pe curs. Se va vedea şi pe costurile de finan­ţare, inevitabil. Şi e greu să discerni cât vine din plan internaţional, din locaţie geografică, din imagine şi cât vine din ce se întâmplă pe plan intern", a declarat ieri guvernatorul la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

De la începutul lunii iulie, după ce ms-a declanşat procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, leul s-a depreciat cu circa 4,5% faţă de euro, în principal din cauza disputelor politice, cotaţiile sărind şi peste 4,64 lei/euro.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţine că deprecierea leului în raport cu euro din ultima perioadă a fost "rezonabilă" dacă sunt avute în vedere tensiunile politice interne şi a afirmat că banca centrală nu vede motive de depreciere masivă a monedei naţionale. El spune că BNR este una dintre cele mai bine capitalizate bănci centrale, cu fonduri proprii de circa 4 mld. lei, iar prioritatea instituţiei va fi asigurarea stabilităţii ţării şi nu profitul. BNR a plătit ieri prima rată de 672 mil. euro din uriaşul împrumut luat de România de la FMI în 2009 pentru a trece criza.

"Leul a fost rezonabil. A fost săracu'. Adică 2-3-4 procente la câte trăsnăi s-au spus pe-aici. Probabil că o anumită depre­ciere era de aşteptat, din punct de vedere al fundamentelor. Noi credem că nu există motive de depreciere masivă a leului. Deci, de la un anumit punct s-a excedat ceea ce, în aprecierea noastră, era o zonă mai mult sau mai puţin de echilibru bazată pe fundamente. Cursul a început să fie influenţat cu precădere de alţi factori, factori externi, tensiunile interne, incertitudini şi aşa mai departe. Deci, de la punctul X necunoscut de dumnea­voastră şi nici de mine, până la punctul actual, v-am spus că este vorba de 2-3 procente", a declarat Isărescu.

Vinerea trecută cursul de schimb a atins un nou maxim istoric, leul resimţind încă un şoc din cauza prelungirii tensiunilor politice interne şi a stării de incertitudine.

Ieri, moneda naţională a înre­gistrat însă o uşoară revenire, cursul coborând la 4,5740 lei/euro. Scă­derea bruscă a cotaţiilor a fost determinată cel mai probabil de intervenţiile indirecte ale BNR, potrivit dealerilor. De asemenea, ar fi putut conta anunţul BNR privind plafonarea la 6 mld. lei a sumelor pe care băncile le pot împrumuta de la banca centrală la licitaţii repo organizate săptămânal.

Singura soluţie pentru temperarea situaţiei actuale ar fi dialogul, care ar trebui să domine discursul politic, iar cine nu îl stăpâneşte ar trebui să plece, în opinia guvernatorului BNR. "Politicienii asta dezvoltă, nu? Arta dialogului, asta e meseria lor. Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă şi să nu ne scoată pe noi din casă. Politicienii trebuie să discute şi să găsească soluţii la situaţia actuală".

Isărescu a spus din nou că România rămâne dependentă de capitalul străin şi de fondurile europene, în condiţiile în care resursele interne sunt limitate.

El a avertizat că pe lângă realitatea care arată că România nu reuşeşte să atragă mai multe fonduri comunitare s-a instalat un fel de defetism, extrem de periculos, împărtăşit până la nivelul opiniei publice, că banii aceia oricum nu vin. "Spun că este extrem de periculos pentru că asta pune sub semnul întrebării întrega stra­tegie de dez­voltare a Ro­mâniei".

Investiţiile străine directe au continuat să se prăbuşească şi au atins în luna mai un nou minim istoric, de 19 mil. euro. La deteriorarea activităţii investiţionale a contribuit amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional, dar trendul investiţiilor străine reflectă şi percepţia nerezidenţilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri local.

Problema este că deficitul de cont curent al României nu este mic, ridicându-se la 4-5%, şi acesta trebuie să fie finanţat, a menţionat Isărescu.

Ce a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu la prezentarea raportului asupra inflatiei

Inflaţie în ţintă

► Proiecţia curentă a ratelor anuale ale inflaţiei reconfirmă valorile pentru finele anilor 2012 şi 2013 din precedentele două runde: 3,2% şi, respectiv 3%.

► Majoritatea riscurilor indică o abatere în sus a proiecţiei de inflaţie şi doar un singur factor, dinamica preţurilor administrate, este mai degrabă echilibrat.

Profit din plata datoriei la FMI

► Astăzi am făcut plata celor mai mult de 500 milioane DST la FMI. Am făcut profit şi din această rambursare. Cât am făcut profit în jumătate de an, am făcut numai astăzi din această plată. Nu spun ca să ne lăudăm. Spre surprinderea celor care au calculat că vom avea pierdere, pot spune că am făcut un profit substanţial.

► Suntem în poziţia să facem profit în continuare. Şi-l facem. Având în vedere media, încă facem profit din fiecare euro pe care eventual îl vindem. Obiectivul nostru nu este să obţinem profit, ci stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară. Încercăm să atingem acest obiectiv fără să facem pierderi. Dacă, cândva, în faţa României este pusă în balanţă stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară şi situaţia financiară a BNR, primordială este stabilitatea ţării şi nu profitul BNR. Vrem să nu ajungem niciodată să cerem unui buget, şi aşa încărcat, recapitalizarea băncii.

► România are o bancă centrală cu fonduri proprii de vreo 4 mld. lei. Suntem o bancă centrală printre cele mai bine capitalizate.

Defetism legat de fondurile UE

► România nu reuşeşte să atragă mai multe fonduri comunitare. Dimpotrivă, s-a instalat un fel de defetism, extrem de periculos, împărtăşit până la nivelul opiniei publice, că banii aceia oricum nu vin. Spun că este extrem de periculos pentru că asta pune sub semnul întrebării întreaga strategie de dezvoltare a României.

► Dacă stimulăm în continuare economisirea, cum s-a întâmplat, grevăm asupra cererii de consum. Populaţia şi companiile economisesc mai mult din diverse motive, inclusiv datorită faptului că băncile stimulează economisirea ca să se balanseze ele. Rezolvarea la această problemă majoră, esenţială pentru creşterea de durată a României, era legată de absorbţia banilor comunitari.

Leul a fost rezonabil

► Noi credem că punând mai multe lucruri - productivitatea şi salariile, evoluţia ratei inflaţiei, situaţia rezervelor - nu există motive de depreciere masivă a leului. Deci, de la un anumit punct s-a excedat ceea ce, în aprecierea noastră, era o zonă mai mult sau mai puţin de echilibru bazată pe fundamentare şi a început să devină. Cursul a început să fie influenţat cu precădere de alţi factori, factori externi, tensiunile interne, incertitudini şi aşa mai departe. Deci, de la punctul X necunoscut de dumneavoastră şi nici de mine, până la punctul actual, v-am spus că este vorba 2-3 procente. Aceste 2-3-4 procente sunt extrem de rezonabile faţă de maniera în care ne-am comportat. Leul a fost rezonabil. A fost săracu'. Adică 2-3-4 procente la câte trăsnăi s-au spus în România. Probabil că o anumită depreciere era de aşteptat, din punct de vedere al fundamentelor. Dar diferenţialul de inflaţie între noi şi restul lumii, între noi şi Europa, a fost de câteva procente. Şi în acest an s-a inversat aproape, deci ar fi trebuit să ajute leul.