Colliers: Dezvoltatorii de hoteluri se vor orienta către zona de birouri Victoriei-nordul Capitalei. De aici vin clienţii de business

Autor: Mirabela Tiron 06.08.2012

Piaţa hotelieră din Bucureşti va continua să se dezvolte în următorii ani, iar zonele care vor atrage investiţii se regăsesc pe axa de nord, unde se află cele mai multe centre de afaceri, afirmă Raluca Buciuc, associate director în cadrul firmei de consultanţă imo­biliară Colliers şi coordonator al departa­men­tului de hoteluri, linie de business recent înfiinţată.

Aproape 90% dintre clienţii hotelurilor din Capitală sunt persoane care vin în interes de business, segmentul de leisure (vacanţe) fiind mai puţin dezvoltat.

"Cred că una dintre zonele în care vom vedea pe viitor hoteluri este cea în care avem deja clădiri de birouri, zona de office Piaţa Victoriei-nordul Capitalei, de aici vin clienţii de business. În toată această zonă segmentul hotelier nu este bine reprezentat. Nu pot spune însă când vom vedea primele dezvoltări în această zonă", a declarat Raluca Buciuc.

În zona de business a Bucureştiului ope­rea­ză în prezent hotelul lui George Copos Crowne Plaza, declasificat la cerere de la înce­putul anului de la cinci stele la patru stele pentru a atrage mai mulţi clienţi pe seg­men­tul de conferinţe. Tot în această zonă, în apropiere de Piaţa Presei, este amplasat şi hotelul Ramada Plaza, controlat de Gabriel Popoviciu.

Şi familia Lazăr are în zona Barbu Vă­că­rescu complexul de hoteluri Caro, iar omul de afaceri Mohammad Murad are com­ple­xul Phoenicia în zona Băneasa.

Ea afirmă că piaţa hotelieră locală este departe de a-şi fi atins potenţialul, faţă de seg­mentul de birouri fiind înregistrat un decalaj de aproximativ 7 ani.

"În ceea ce priveşte maturitatea, poten­ţialul de dezvoltare şi numărul investitorilor prezenţi, piaţa hotelieră din România este la nivelul pieţei de birouri din 2005, când apăreau primele căldiri de birouri de clasă A", mai spune reprezentantul Colliers.

Consultantul afirmă că investiţia într-o cameră de hotel clasificată la patru stele este de aproape 100.000 de euro, în timp ce pentru o cameră de cinci stele preţul variază, depăşind 120.000 de euro.

În Bucureşti este cea mai mare con­cen­tra­re de hoteluri, unităţile existente oferind în jur de 11.000 de locuri de cazare. Anul acesta au avut loc doar câteva deschideri de unităţi hoteliere în Capitală. Lituanienii de la Europa Group, dezvoltatorul hotelului de patru stele Europa Royale din zona Unirii din Bucureşti, au finalizat proiectul de 12 mil. euro la circa şase ani de la achiziţia clă­dirii istorice situate lângă Hanul lui Manuc.

Pe de altă parte, şi pe Calea Doroban­ţilor a apărut un nou hotel. Familia Anto­nescu, proprietara agenţiei de turism Marshal Turism, a investit peste 5 mil. euro în cel mai nou hotel de cinci stele din Capitală. O altă unitate, fostul hotel Cişmigiu, urmează să fie deschis anul acesta în urma unei investiţii de 15 milioane de euro.

"Cel mai de succes segment pe piaţa hotelieră este cel al hotelurilor de trei stele, care trebuie adaptat cerinţelor oamenilor de business: un pat comod, duş şi un televizor cu mai multe canale. Fără investiţii în spa sau restaurante", apreciză Buciuc.

După ce a debutat criza, companiile au decis să organizeze evenimente şi conferinţe şi să îşi cazeze angajaţii în interes de afaceri în hotelurile de trei sau patru stele, cei mai mulţi renunţând la serviciile de lux ale unităţilor de cinci stele.

În Capitală, cele mai multe hoteluri de cinci stele sunt afiliate la branduri hoteliere internaţionale, în timp ce unităţile de două sau trei stele operează sub branduri locale, fiind deţinute de oameni de afaceri români.

"Gradul de afiliere la branduri hoteliere internaţionale este de 8% în România, comparativ cu media europeană de 20%. În Italia avem un grad de afiliere de 12-15%, în Grecia de 10%. Există loc de dezvoltare pe acest segment", a spus ea.

Printre lanţurile hoteliere care sunt prezente pe piaţa românească se numără Hilton, într-o extindere accelerată, Marriott, InterContinental, Rezidor, Best Western şi Golden Tulip. Pentru piaţa locală şi-au manifestat interesul lanţurile Four Season, Movenpick sau Kempinsky le Meridien, dar acestea nu au semnat niciun contract până în prezent.

Colliers a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 18,1 milioane de lei (4,2 milioane de euro) şi un profit de 245.000 de lei (57.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.