Cum va funcţiona primul ETF listat pe bursă care va replica indicele BET

Unităţile fondului deschis de in­ves­tiţii (ETF) construit după structura in­dicelui BET şi administrat de Van­guard Asset Management au fost înre­gis­trate recent în sistemul Depozi­ta­rului Central, iar reprezentanţii Tra­de­ville estimează că acesta va fi listat pe bur­să undeva în perioada 20 - 30 august.

Odată cu listarea fondului, inves­ti­torii de retail vor putea să cumpere şi să vândă unităţile acestuia pe bursă, preţul iniţial pentru achiziţia "indicelui BET" fiind de 5 lei.

În prezent, pentru a putea construi un portofoliu care să conţină cele zece acţiuni din indicele BET, un investitor are nevoie de minimum 1.400 de lei, iar pentru a construi un portofoliu care să reflecte şi structura indicelui, suma minimă ar fi de peste 9.000 de lei.

Potrivit prospectului de listare a ETF-ului pe bursă, structura acestuia nu trebuie să difere cu mai mult de 15% faţă de compoziţia indicelui BET.

"Eroarea de compoziţie este nece­sa­ră pentru a putea face faţă cheltuie­li­lor fondului. Noi vom încerca să fie mult mai mică, sub 5%, dar CNVM a stabilit-o la maximum 15%. Nu vom avea un ecart între structura ETF-ului şi indicele BET de zero, dar obiectivul nostru este să-l minimizăm astfel încât să punem la dispoziţia investitorilor să spunem 90% şi ceva din indicele BET la costuri reduse. Dividendele aduse de acţiunile care vor forma ETF-ul vor fi ale investitorilor şi le vom reinvesti în acţiuni din BET", spune Dragos Dă­răbuţ, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Van­guard Asset Management.

Reprezentanţii Tradeville spun că în mod normal la o creştere de exemplu de 5% a indicelui BET, unităţile ETF-ului care urmăreşte indicele ar trebui să înregistreze o creştere asemănătoare, dar care poate să difere din cauza uşoa­rei diferenţe de compoziţie dintre fond şi indice, precum şi ca urmare a costurilor de funcţionare ale ETF-ului.

"Nu poate nimeni să garanteze un anumit randament. În afară de divi­den­de mai sunt şi costurile de funcţionare care trag randamentul în jos. Totuşi es­te posibil ca randamentul adus de fond să fie superior celui adus de BET", a precizat Dărăbuţ.

Fondul le va permite practic investitorilor mici să cumpere "bursa" cu 5 lei, cât este valoarea din prima zi a unei unităţi de fond ETF listată pe piaţa de la Bucureşti.

Investitorii instituţionali vor putea să cumpere blocuri de câte 10.000 de unităţi de fond, cu o valoare de circa 50.000 de lei, direct de la societatea de administrare sau un alt participant auto­rizat (altă casă de brokeraj). Aceş­tia însă va trebui să plătească un co­mision de subscriere, care în prima fază va fi de 1% din valoarea blocului.

"Subscrierile pe piaţa primară pot fi făcute în două feluri: fie vine inves­ti­to­rul la noi cu coşul de acţiuni după struc­tura BET şi noi îi dăm blocuri de uni­tăţi ETF, fie vine cu bani şi solicită blo­cu­rile de unităţi ETF, iar cu banii pe care-i aduce noi investim după struc­tu­ra indicelui BET. Comisionul de sub­scri­ere de 1% l-am pus în prospect, dar este posibil să-l scădem. Mărimea lui va depin­de de cum vor evolua activele fon­du­lui astfel încât să câştige şi SAI-ul şi să existe şi lichiditate la bursă astfel încât toată lumea să fie fericită", spune Dragoş Dărăbuţ.

Societatea de administrare va per­ce­pe un comision de administrare de 0,1% pe lună din valoarea activelor fon­dului, calculat ca medie a acestuia din ultimele 30 de zile.

Spre comparaţie, Certinvest înca­sează pentru administrarea fondu­lui mutual Certinvest BET, care replică structura indicelui BET, un comision lunar de maximum 0,15% din valoarea medie a activului din ultimele 30 de zile, potrivit prospectului de listare.

Diferenţa majoră faţă un astfel de fond mutual este că ETF-ul este mai trans­parent, valoarea unitară a activu­lui acestuia fiind calculată în fie­care mi­nut al şedinţei de tranzacţionare de la bur­să, spre deosebire de o dată pe zi în cazul unui fond mutual, iar unităţile ETF vor putea fi cumpărate şi vândute direct de pe bursă de către investitorii de retail, fără implicarea altor comi­sioa­ne de răscumpărare impuse de obi­cei de fondurile mutuale. Pe de altă par­te investitorii de retail va trebui să plă­tească un comision de tranzac­ţio­nare pe care-l vor negocia cu casa de bro­keraj prin care efectuează tranzacţii pe bursă.

Un avantaj al ETF-ului este că nu trebuie să păstreze în compoziţie o componentă prea mare de lichidităţi ca în cazul fondurilor mutuale pentru plata răscumpărărilor efectuate de investitori pentru că la răscumpărare investitorul schimbă unităţi ETF cu acţiuni listate pe bursă şi nu cu cash, ca în cazul unui fond mutual.

"În cazul ETF-urilor se poate face arbitraj ceea ce în mod normal ar trebui să diminueze ecartul dintre VUAN şi preţul ETF-ului pe bursă. Acesta este mecanismul care face ca ETF-ul să aibă aşa de mult succes pe pieţele externe", a precizat şeful SAI Vanguard Asset Management.

Indicele BET a adus de la lansare, din anul 1997, şi până la sfârşitul anului trecut un randament mediu anual de 10,82%. De la începutul acestui an indicele BET a câştigat circa 10%.

BET-ul este compus din cele mai lichide şi urmărite 10 acţiuni de pe bursă, respectiv Fondul Proprietatea, Banca Transilvania, OMV Petrom, BRD - Groupe Societe Generale, Transgaz, Transelectrica, Biofarm, Bursa de Valori Bucureşti, Electromagnetica şi Broker Cluj.