Top 5. Cele mai scumpe maşini de colecţie vândute vreodată

Licitaţii de vară

Mii de cai putere şi sute de puncte Parker îşi dau întâlnire în cel mai viril eveniment al verii: Licitaţia de Maşini de Colecţie, Sports Memorabilia, Şampanii şi Vinuri de Colecţie, un regal al pasiunilor aristocratice masculine, ne informează un comunicat al Artmarkt. Licitaţia va avea loc duminică, 26 august, în Club Fratelli din Mamaia, fiind prefaţată de câteva evenimente-teaser. Cele 21 maşini de colecţie vor fi licitate în seara de 26 august în alternanţă cu cele 29 piese din categoria sports memorabilia, 8 şampanii rare, de colecţie, şi 2 colecţii de vinuri. Iată câteva dintre piesele care vor fi disputate de colecţionari: Buick "Super 8″ Coupe, 1941, preţ de pornire 18.000€. Marcă a companiei General Motors, Buick este actualmente cea mai veche marcă automobilistică americană şi printre cele mai vechi automobile din lume. În anii '30, automobilele Buick au fost extrem de apreciate de familia regală britanică, în special de Eduard VIII. Mercedes 190SL, 1959, preţ de pornire 38.000 €. Un grand-tourer (GT) convertibil, din seria automobilelor sportive şi de lux, în două uşi, produs de casa Mercedes Benz în perioada cuprinsă între mai 1955 şi februarie 1963. Un prototip al modelului a fost expus pentru prima dată în anul 1954, la Salonul Auto de la New York. Acronimul SL derivă de la iniţialele cuvintelor Sport şi Leicht, care în germană înseamnă Sportivitate şi Lejeritate. Jeep Wyllis, 1948 - dotat cu remorcă militară MB-T şi mitralieră tip M2, preţ de pornire 4.000 €. Construit cu precădere în timpul celui de-al doilea Război Mondial, Willys MB, un Jeep de ¼ t a fost folosit de forţele armate ale Statelor Unite pe toate fronturile de luptă, fiind cedat într-un număr impresionant de exemplare şi aliaţilor, devenind astfel principalul vehicol folosit de către armata britanică, sovietică şi franceză.

Iată şi un top al celor mai scumpe maşini vândute vreodată rin licitaţie_

Iată cinci dintre cele mai scumpe maşini vândute vreodată prin licitaţie:

Locul 1: Bugatti 57SC Atlantic: 30 milioane de euro (2010) - (FOTO 1)

Locul 2: Ferrari 250 GTO, 14,4 milioane de euro (2010)

Locul 3. Ferrari 250 Testa Rossa: 12,8 milioane de euro (2011)

Locul 4. Bugatti 41.141 Royal Kellner Coupe: 12 milioane de euro (2001)

Locul 5. Bugatti 41.150 Royal Sedan, 1931: 9,6 milioane de euro (1990)

Un proiect unic în cinematografia românească

Un concept nou care introduce pe marile ecrane un set de trei scurt-metraje a căror valoare a fost deja confirmată la festivaluri internaţionale de film precum Cannes, Locarno, Sarajevo, Varşovia sau Salonic, Hot Shorts va avea premiera în cinematografe pe 17 august, fiind distribuit de MediaPro Distribution.

Bora Bora, În film la naşu' şi Tatăl meu e cel mai tare sunt cele trei scurt-metraje care au făcut posibil acest eveniment cinematografic unic în România. În aproape două ore de filme de esenţă tare, Hot Shorts adună genuri diferite - drama, comedie, acţiune - pornind de la drama omului simplu şi cinstit care se trezeşte arestat peste noapte, trecând la umorul nebun iscat la graniţa cu Republica Moldova când un actor caută cu disperare să ajungă la o filmare cu Coppola şi încheindu-se cu povestea lui Andrei care devine pionul principal într-o reţea de mafioţi de cartier.

Trei regizori pe cât de tineri pe atât de talentaţi: Bogdan Mirică (Bora Bora), Cristina Jacob (În film la naşu') şi Radu Potcoavă (Tatăl meu e cel mai tare) îşi vor putea expune viziunea pe marile ecrane, din 17 august.

Cu participarea unei impresionante echipe de actori, Hot Shorts va aduce în cinematografe unele dintre cele mai sonore nume ale scenei româneşti. De la distribuţia filmului Bora Bora, care îi reuneşte în rolurile principale pe Alexandru Potoceanu, Mirela Zeţa şi Ion Săpdaru, la Cristi Iacob, Diana Dumitrescu şi Florin Călinescu, actorii în jurul cărora gravitează acţiunea scurt-metrajului In film la naşu' şi nu în ultimul rând la cei care au dat viaţa personajelor din Tatăl meu e cel mai tare: Gavril Patru, Ioana Flora şi Alfred Wegeman, vor fi cu toţii prezenţi pe marile ecrane.

Festivalul filmului horror şi fantastic "Lună plină"

Va curge sânge! Difuzat în premieră şi în exclusivitate în cadrul primei ediţii a Festivalului de Film Horror & Fantastic "Lună plină" (16-19 august la Biertan, în judeţul Sibiu), Kill List (foto 3) este, fără doar şi poate, cel mai de succes film britanic independent al anului trecut. Parţial un omagiu sângeros adus clasicului The Wicker Man (1973), acest cel de-al doilea lung-metraj al lui Ben Wheatley spune povestea unui asasin plătit care, la aproape un an de la o misiune ratată, acceptă un nou job doar pentru a observa că, ceea ce pare a fi o treabă simplă, se dovedeşte a fi începutul unui voiaj fără întoarcere în inima întunericului. Lansat la South by Southwest Festival, dedicat aproape în excusivitate cinema-ului indie, şi selectat în competiţiile şi/sau showcase-urile de la Helsinki, Toronto, Vancouver, Stockholm, Rotterdam şi Beaune, Kill List reprezintă o vizionare obligatorie pentru cei care vor să fie la curent cu cele mai noi trend-uri în materie de film horror.

Un alt eveniment de excepţie din cadrul festivalului "Lună plină" este şi proiecţia-concert a filmului Nosferatu (r. F.W. Murnau, 1922), cu acompaniament live asigurat de cvartetul Einuiea (Călin Torsan, Silviu Fologea, George Turliu, Juan-Carlos Negretti). Nosferatu este universal considerat primul mare film horror al celei de-a 7-a arte şi reuşeşte, la 90 de ani distanţă de la lansare, să tulbure în continuare imaginaţia spectatorilor, iar influenţa sa incomensurabilă asupra cinema-ului horror şi fantastic îl transformă într-un punct de referinţă în evoluţia artei cinematografice.

De asemenea, în cadrul primei ediţii "Lună plină", amatorii de sperieturi aprige dar pline de umor, pot vedea Rammbock: Zombies la Berlin! (r. Marvin Kren, 2011), un horror german scurt şi la obiect în care inventivitatea ţine loc de buget şi Eddie, canibalul somnambul (r. Boris Rodriguez, 2012), unul dintre cele mai recente filme de gen cu trecere la festivaluri, bifate "fără milă" (Amsterdam, Edinburgh, Fantasporto, Tribeca).

Barrique Art: expoziţia butoaielor de artă

Institutul Cultural Român din Budapesta, în parteneriat cu Muzeul Comerţului şi al Industriei Turistice şi Enoteca de Savoya prin Fundaţia Herczeg din Timişoara a deschis la Budapesta expoziţia itinerantă Barrique Art: De Gustibus în perioada 7 - 8 august 2012. Evenimentul a oferit o dublă surpriză publicului invitat în 7 august 2012, de la ora 19:00 la sediul ICR Budapesta (1145 Budapesta, str. Izsó, nr. 5), pentru a vedea 14 dintre fabuloasele butoaie transformate de artiştii români în obiecte de artă, precum şi să guste vinuri din zona Banatului, de la Petrovaselo. În 8 august 2012, ora 18.00 expoziţia cu alte 8 butoaie-obiect şi lucrări de artă a fost vernisată la sediul Muzeului Comerţului şi al Industriei Turistice (1036 Budapesta, Piaţa Korona nr. 1), asociată cu degustare de vinuri ungureşti. Barrique Art: De Gustibus face parte din programul cadru al ICR Budapesta pe anul 2012 Spiritul unui Oraş. Timişoara şi este compusă din 22 instalaţii de butoaie, folosite cândva pentru stocarea vinurilor şi refolosite astăzi de artişti pentru a le da o viaţă nouă şi inedită. Proiectul a fost iniţiat de iubitorul de artă Andrei Herczeg şi de soţia sa, Delia Herczeg, proprietarii Enotecii de Savoya şi ai Fundaţiei Herczeg din Timişoara, care s-au hotărât să trimită unui grup select de artişti din România şi de peste hotare 22 de butoaie de stejar pentru a fi transformate în obiecte de artă. Totodată alţi artişti au creat special opere de artă plastică - pictură, desen, grafică - pentru a fi expuse în expoziţia butoaielor. Printre expozanţi se numără artişti ca Romul Nuţiu, Maxim Dumitras, Gheorghe Zărnescu, Aurel Vlad, Ştefan Pelmuş (foto 4), Levente Csatlos, Iosif Tasi, Călin Beloescu, Adriana Lucaciu, Daniela Constantin, Tila Vica Adorian, Suzana Fîntînariu, Doina Mihăilescu, Constantin Răducan, Sorin Nicodim, Ioan Nemţoi, Liviu Suhar şi alţii. Li s-au alăturat şi 6 artişti din străinătate: Nedim Hadziahmetovic Maffa din Serbia, Varol Topac şi Sema Topac din Turcia, Gopal Dagnogo din Franţa, Beata Rostas din Ungaria şi Carole Turner din SUA.