Pictori buzoieni pe simeze bucureştene (II)/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica 10.08.2012

Revenim asupra expoziţiei organizate în holul Palatului Şuţu din Bucureşti de Muzeul Judeţean Buzău în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti (pe perioada 1-31 august 2012). Pictori buzoieni pe simeze bucureştene cuprinde 101 tablouri cu pictură de şevalet din Colecţia Muzeului Judeţean Buzău. Între pictorii expozanţi - Ştefan Popescu, Gore Mircescu, Constantin Petrescu -Dragoe, Gogu Iliescu, Grigore Negoşanu, Petre Iorgulescu -Yor, Alexandru Moscu, Zoe Moscu, Adina Paula Moscu, Margareta Sterian, Stoica Necula, Gheorghe Staicu - Coloneşti, Nicolae Ionescu, Stoica Gheorghe, Mihai Menzopol, Florin Menzopol, Cristina Menzopol, Gheorghe Ciobanu, Steluţa Popescu, Luminiţa Ispirescu şi Ligia Macovei. La vernisajul expoziei au luat cuvântul: d-na dr. Rodica Tache, muzeograf Artă în cadrul Muzeului Judeţean Buzău, doamna dr. Ruxandra Garofeanu, critic de artă, şi Iulian Plestiu, director Departamentul de cercetare al Artmark şi istoric de artă. Au mai fost prezenti inviti de seamă ai lumii artistice precum: Cela Neamţu, Dorana Coşoveanu, Georgeta Filliti, Vasile Petrovici şi reprezentanţi ai mai multor muzee şi iubitori de artă. În cele ce urmează prezentăm o seamă de informaţii despre pictorii buzoieni. (Mădălina Oprea, şef secţie Istorie-Artă, Muzeul Judeţean Buzău)

Ştefan Popescu (1872 - 1948), s-a născut la Finţeşti - Năieni judeţul Buzău. Pictorul aduce o noutate în concepţia sa artistică, prin metoda de lucru. Vrând să exprime întreaga realitate a vieţii, a ieşit de multe ori din atelier şi a pictat în aer liber, ducându-şi şevaletul în mijlocul naturii, reuşind să redea atmosfera peisajului românesc. Pretutindeni în tablourile prezentate se simte prezenţa omului. Dragostea faţă de om şi faţă de natură explică vraja ce se conturează în lucrărilor lui. El a pictat ceea ce a văzut, în culorile calde a sfârşitului de zi, în culorile blânde ale amurgului. Fiecare tablou are un accent puternic de adevăr, de realism. De remarcat că el n-a căutat să-şi împodobească peisajele cu aspecte pitoreşti şi colorate, care-i puteau înfrumuseţa tablourile, ci a vrut să exprime prin fiecare, adevărul şi trăirea lui interioară.

Gore Mircescu (1885-1950). Pe numele adevărat Grigore Grigoriu Bagdat, fiul pictorului Mircescu Ion, dar recunoscut mai târziu de acesta, pictorul Gore Mircescu şi-a făcut primele studii la Buzău. Este considerat pictor al luminii, deoarece cele mai multe din lucrările sale erau pictate în plină lumină a soarelui, remarcându-se şi influenţe ale şcolii franceze la modă în aceea perioadă. Multe lucrări sunt inspirate din zona Buzăului - frumuseţile peisajului, a locurilor şi a oamenilor, adevărate documente ale epocii, cum este de exemplu tabloul Casă din Lopătari.

Constantin Petrescu Dragoe (1887 -1937). S-a născut în judeţul Buzău în satul Gura Sărăţii. Activitatea de pictor o împarte între pictură de şevalet şi restaurarea mai multor monumente istorice, biserici. Atmosfera picturilor sale are menirea să ne transmită o stare sufletească spiritualizată. Subiectul şi paleta cromatică confirmă lucrărilor o tentă realistă, elegantă, subtilă. În expoziţia de faţă sunt prezentate mai multe lucrări de pictură în care se evidenţiază dragostea pentru frumos prin desen, vigoarea în compoziţie şi armonia în culoare.

Alexandru Moscu (1896 - 1968). S-a născut la Bârlad, dar a urmat cursurile gimnaziale şi liceale la Buzău, apoi urmează Şcoala de Belle Arte din Bucureşti şi mai târziu cursurile de specializare la Academia regală din Munchen şi Praga. Lucrările sale conţin printre altele, peisaje inspirate din ţinuturile Buzăului. Printre lucrările sale pictate la Buzău se numără Peisaj din Calvini în care spaţiul pictural este tratat realist, cu influenţe a plein- air-iştilor, cu perspectivă liniară şi aeriană. Imaginile se întorc spre privitor, nu plate şi inerte ca într-o fotografie obişnuită, ci îmbogăţite, înnobilate de sentimentul trăirii interioare simţit de pictor în momentul creaţiei. Celebrarea naturii reprezintă o atitudine la pictor care duce la înnobilarea subiectului ilustrat.

Petre Iorgulescu Yor s-a născut la Rm. Sărat (1890- 1939) într-o familie de demnitari: tatăl, deputat şi senator, mare proprietar cu o moşie în satul Răduceşti, pe care-l va picta mai târziu, mama sa Victoria, grecoaică de origine era o fire sensibilă cu valenţe sufleteşti deschise doar spre delicate înţelesuri umane şi sociale. Chemarea sa în viaţă este arta, pictura. Vocaţia sa nu poate fi tăinuită şi este ilustrată răspicat prin toate tablourile sale. Se deschide o prăpastie definitivă între el şi părinţi, mai ales tatăl său pe care nu- l vede foarte mulţi ani din cauza divergenţelor de opinii. S-a remarcat că artistul va adăuga numelui său forma prescuratată Yor, multe tablouri fiind semnate numai cu această abreviere.

Adina - Paula Moscu (1908 - 1979). Născută la Buzău, pictoriţa a absolvit cursurile primare, secundare şi liceale la Buzău. Urmează Şcoala de Belle Arte la Bucureşti şi face studii de specializare la Paris. În anul 1928 deschide prima expoziţie personală la Buzău, apoi mai multe la Bucureşti. Universul creaţiei artistei se deschide într-o paletă largă de portrete, autoportrete, compoziţii pe teme sociale, peisaje. Au fost donate, de familie, mai multe tablouri ale artistei - Muzeului Judeţean Buzău printre care picturile Portret de femeie şi Autoportret.

Grigore Negoşanu 1856 - 1953). S-a născut la Căneşti, judeţul Buzău, unde a terminat şcoala primară, absolvind cursurile liceale şi secundare la Buzău. Universul pictural al artistului este divers, câteodată impresionist, începând de la natură statică, peisaje, omul şi preocupările sale, o serie de portrete, din care multe ale unor personalităţi din timpul său. În expoziţie sunt expuse mai multe Portrete (posibil şi portretul pictorului) .

Nicolae Ionescu (1910-1999) este un pictor ce a trăit aproape tot secolul XX, şi care pictează natura, într-o cheie lirică directă, aproape de realitatea văzută. Contribuţia personală la imaginea document a Buzăului, vine de la implicarea spirituală în fiecare imagine arhitecturală buzoiană surprinsă pe pânză, făcând vizibilă trăirea interioară, încărcată de sensibilitate. Tabloul său reprezentând biserica Sfinţii Îngeri şi casa alăturată pun în valoare parcul şi strada largă, care se deschid în fata noastră, pictorul înfrumuseţându-le şi restituindu-ni-le pe pânză, într-o originală şi contrastantă paletă cromatică. Umbra albastră a caselor ordonate din prim plan, scoate în evidenţă momentul însorit al zilei, apropiindu-se în această privinţă de un alt pictor expozant Stoica Necula, (1898 - ? un artist prolific cu spirit fin, cultivat, laborios, spirit - pe care îl face vizibil prin pictura lui, academist - realistă, limpede şi plăcută, câteodată cu accente ale romantismului, altădată cu accente ale realismului, ilustrate în tablouri. Un exemplu concludent este pictura de şevalet Casă

Margareta Sterian, pictor şi artist decorator, poetă. Născută în Buzău (1897 - 1992) şi decedată la Bucureşti. Margareta Sterian este " (…) modernă prin viziunea rafinat naivă ca şi prin modalităţile de expresie, aducând în arta românească, un sigiliu particular de mare nobleţe spirituală" o caracterizează cunoscutul critic de artă Vasile Florea în volumul II din Arta contemporană românească.

Staicu Gheorghe - Coloneşti (1939-1977). Născut în comuna Coloneşti, Bacău profesor de desen la Şcoala Generală nr. 6 din Buzău. Compoziţie I, pictat în tehnica ulei pe pânză. Realismul fantastic ce reiese din această compoziţie este de factură literară, pictorul traducând în termeni figurativi ai realităţii o posibilă trăire interioară. Este o viziune monumentală cu atingere filosofică mai largă, fără logica spaţiului. Pictorul populează interiorul compoziţional cu imaginile unor personaje la diverse dimensiuni: imaginea unui om imens făcut parcă din carton şi doi copii undeva jos, departe, ce stau cuminţi într-o băncuţă de şcoală, creaţi la dimensiune liliputană. În general pictorul Staicu Gheorghe - Coloneşti insistă asupra intensităţii şi opulenţei culorilor, prin alăturări ostentative de complementare roşu-verde, aflate într-o exaltare reciprocă şi înfruntându-se într-o imagine suprarealistă.

FOTO:

1. Imagine de la vernisaj

2. Afişul expoziţiei

3. Constantin Petrescu-Dragoe, Cap de breton cu beretă

4. Stoica Necula, Crişan

5. Ştefan Popescu, Parcul Libertăţii

6. Mihai Menzopol, Modelul (Moş Nicolae)

7. Ligia Macovei, Pălăria roşie

8. Staicu Gheorghe Coloneşti, Obiecte statice (1)

9. Gore Mircescu, Peisaj

10. Adina Paula Moscu, Stolnicul Cantacuzino