43.000 de români au ajuns restanţieri în ultimele trei luni din cauza deprecierii leului

Circa 43.000 de români au îngroşat rândurile restanţierilor la bănci în ultimele trei luni, iar numărul total al celor care nu reuşesc să-şi plătească la timp ratele se apropie de recordul din anul 2010.

Numărul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile a depăşit pragul de 730.000 la sfârşitul lunii iunie după ce în martie coborâse până la un minim de 687.000 de persoane, portofoliile de credite în valută fiind cele mai afectate din cauza creşterii cursului de schimb.

Aceştia aveau restanţe cu o valoare cumulată de 8,3 miliarde de lei (1,87 mld. euro) în iunie, în creştere cu 25% faţă de aceeaşi lună din 2011, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Volumul restanţelor s-a majorat cu 9% doar în ultimele trei luni, pe fondul accelerării întârzierilor la plata creditelor în euro şi sunt aşteptări ca deteriorarea portofoliilor de credite să continue în lunile următoare.

"Există perspective de înrăutăţire a situaţiei băncilor pentru că în a doua jumătate a anului se va cunoaşte impactul devalorizării leului asupra portofoliilor de credite şi mă aştept să vedem o creştere a împrumuturilor neperformante", comentează analistul financiar Aurelian Dochia.

Sumele restante la creditele în euro ale populaţiei au ajuns la echivalentul a 558 mil. euro la jumătatea acestui an, la care se adaugă restanţe de 380 mil. euro la creditele în franci elveţieni şi dolari. Restanţele la creditele în valută sunt cu 50% mai mari comparativ cu luna iunie a anului trecut, fiind observată o accelerare în ultimele luni pe fondul deprecierii leului.

Cursul de schimb leu-euro a crescut cu aproape 4% în perioada martie-iunie, dar este de aşteptat ca un impact semnificativ asupra clienţilor cu credite în valută să se vadă în luna iulie, când euro a sărit pragul de 4,6 lei. Dacă în luna martie un client cu o rată de 300 de euro trebuia să scoată din buzunar 1.320 de lei, acum trebuie să plătească la bancă echivalentul a 1.370 de lei.

Performanţa slabă a leului din ultimele luni a venit ca un factor suplimentar de presiune asupra clienţilor cu credite în valută, care dădeau de mai multă vreme de furcă bancherilor. Clienţii cu credite în valută, majoritatea împrumuturi cu garanţii, au avut mult timp un comportament de plată mai bun, dar creditele cu ipotecă au început să dea bătăi de cap bancherilor în ultima vreme.

Circa 250.000 de români au luat de la bănci credite pentru achiziţia de locuinţe, iar 95% din sumele acordate sunt în euro sau franci elveţieni.

De la începutul crizei, leul a pierdut 20% din valoare în faţa euro şi 60% în faţa francului elveţian, astfel că în timp s-a acumulat o presiune uriaşă pe umerii celor care s-au împrumutat atunci când cursul era jos.

Provizioanele pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante au erodat în multe cazuri întregul profit operaţional al băncilor şi au forţat acţionarii să aducă bani suplimentari la capital. Doar în primul semestru din acest an, sistemul bancar a înregistrat o pierdere de aproximativ 200 mil. lei din cauza deteriorării portofoliilor de credite.

"Pierderea din prima jumătate a anului este greu de recuperat până la sfârşitul anului astfel ca sistemul bancar să treacă pe profit. Pentru unele bănci probabil se pune foarte serios problema dacă se pot recapitaliza pentru a desfăşura în continuare activitatea sau trebuie avute în vedere soluţii de vânzare de portofolii, fuziuni cu alte bănci sau preluarea de către alte entităţi. Această mişcare este aşteptată de multă vreme", afirmă Aurelian Dochia.