Arcadie Parfenie, Ernst&Young: Este important modul de implementare a măsurilor fiscale pentru impulsionarea mediului de afaceri

Guvernul României a anunţat câteva propuneri de modificări fiscale pentru impulsionarea mediului de afaceri, iar un aspect important ce trebuie luat în considerare este modul de implementare a acestor măsuri şi procedurile de urmat pentru asigurarea aplicabilităţii practice a acestora.

Una dintre măsuri se referă la aplicarea TVA la momentul încasării facturii şi nu la emiterea acesteia pentru firmele care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro. Regulile de TVA aplicabile în România sunt bazate pe directiva europeană şi trebuie menţionat că această măsură prevăzută şi de directivă poate fi aplicată începând cu anul următor. Această măsură este benefică pentru companii şi cu siguranţă va îmbunătăţi balanţa de plăţi a acestora. Totuşi, punerea în practică va atrage costuri suplimentare pentru contribuabili, trebuie să ne gândim aici la mo­di­ficarea sistemul informatic şi a evidenţelor contabile pentru a urmări această nouă modalitate de plată a TVA.

Se mai vorbeşte de scutirea de la plata penalităţilor în cazul în care contribuabilii achită obligaţia principală si dobânzile de întârziere în perioada 1 septembrie şi 31 decembrie 2012. Şi în acest caz, aplicabilitatea practică şi modul cum va fi implementată această măsură au o importanţă semnificativă, deoarece sunt cazuri în care contribuabilii au renunţat la aplicarea unor facilităţi din cauza birocraţiei şi procesului anevoios cu care se confruntă în practică. De asemenea, unii contribuabili care sunt buni-platnici ar putea vedea această măsură ca fiind discriminatorie. Un oarecare avantaj practic l-ar putea avea contribuabilii care datorează penalităţii de întârziere din cauza unor declaraţii rectificative depuse pentru corectarea erorilor de calcul. La momentul depunerii declaraţiilor rectificative se calculează automat dobânzi si penalităţi de întârziere şi o scutire de la plată a penalităţilor, care ajung şi la 15% din principal, ar avea cu siguranţă un impact pozitiv.

O altă măsură avută în vedere de Guvern este legată de creşterea deducerii pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Momentan, conform prevederilor Codului fiscal, se poate aplica o deducere suplimentară de 20% la calculul profitului impozabil calculată asupra cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi. Acest stimulent fiscal se acordă pentru activităţi de cercetare - dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de contribuabili în folos propriu, în scopul creşterii de venituri şi, ca atare, contribuie la inovaţie şi progres economic. La acest moment, Guvernul are în vedere creşterea procentului de la 20% la 50% pentru cheltuielile care se califică în această categorie. Totuşi, majoritatea companiilor nu folosesc rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare în interes propriu, dar furnizează aceste servicii către companii din străinătate care deţin produsul final. Ca urmare, această facilitate are o aplicabilitate practică destul de limitată dat fiind numărul mic de contribuabili care îndeplinesc condiţiile menţionate mai sus şi care ar putea beneficia, în consecinţă, de acest stimulent.

În mod normal, măsurile de relansare economică sunt bine-venite pentru mediul de afaceri. Totuşi, ceea ce semnalează antreprenorii care îşi desfăşoară activitatea în România este nevoia de stabilitate fiscală, precum şi mai multă predictabilitate în mediul fiscal.

 

Arcadie Parfenie este manager, Departamentul de Asistenţă Fiscală, Ernst & Young