FMI către Finanţe: Completaţi rezerva de valută pentru situaţii tensionate
Autor:
Claudia Medrega
16.08.2012
Finanţele au preferat să sacrifice o parte din rezerva de valută pentru a ţine jos dobânzile la lei. FMI vrea "reconstituirea".
Fondul Monetar Internaţional (FMI) atrage atenţia Ministerului Finanţelor că rezerva de valută s-a diminuat după ce în ultimele luni Trezoreria a împrumutat sume noi mai mici decât răscumpărările de titluri de stat, în încercarea de a contracara presiunile de creştere a dobânzilor determinate de instabilitatea politică.
FMI aminteşte că ajustarea fiscală este esenţială pentru consolidarea încrederii pieţelor şi ieşirea din procedura de deficit excesiv.
Cum s-a schimbat strategia de finanţare
În iulie Ministerul Finanţelor a emis titluri de stat de 1,6 mld. lei, reprezentând circa 70% din nivelul programat, din cauza creşterii randamentelor, în condiţiile accentuării tensiunilor de pe pieţele financiare europene, dar şi a tensiunilor politice din România. În aceeaşi lună Finanţele au avut de făcut plăţi de peste 5 mld. lei. Diferenţa a fost, cel mai probabil, acoperită din bufferul constituit în valută, fiind posibil ca Ministerul Finanţelor să fi vândut către BNR peste 800 mil. euro, sumă pe care banca centrală a vândut-o mai departe în piaţă.
În perioada mai - iulie Ministerul Finanţelor a injectat pe piaţă circa 6,5 mld. lei, în condiţiile în care a rambursat titluri scadente în valoare de 13,1 mld. lei, iar sumele noi împrumutate au totalizat numai 6,6 mld. lei. De la începutul anului Ministerul Finanţelor a atras 38,9 mld. lei pe piaţa locală şi a împrumutat 2,25 mld. dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
UniCredit a calculat la începutul verii că rezervele ministerului ajung până în T1 2013 dacă se refinanţează 70% din datoria care ajunge la scadenţă sau până în octombrie dacă nu se refinanţează nimic din datoria publică ajunsă la scadenţă (luând în calcul şi împrumutul de un miliard de euro de la Banca Mondială).
În luna august Finanţele intenţionează să vândă titluri de stat pe piaţa internă de 2,5 mld. lei, majoritatea emisiunilor programate fiind de certificate de trezorerie.
Necesarul de finanţare pentru restul anului nu este atât de mare, iar în primele trei luni ale anului Finanţele au optat pentru o strategie de prefinanţare a necesarului de lichidităţi, atrăgând peste 26 mld. lei de la bănci.
Ce s-a întâmplat cu costurile de finanţare
Dacă în a doua parte a anului 2011 dobânzile la titluri de stat au crescut rapid şi mult pentru că Trezoreria a fost nevoită să se împrumute la costuri ridicate din cauza lipsei unor rezerve financiare consistente, în acest an Ministerul Finanţelor nu a mai fost nevoit să se împrumute la orice preţ. Finanţele au acceptat doar ofertele depuse de bănci cu randamente convenabile, respingând celelalte oferte.
Ministerul a vândut în ultimele luni mai puţin decât şi-a programat şi, astfel, a limitat scumpirea resurselor atrase.
În luna august randamentele la titlurile de stat au revenit pe creştere şi se apropie de 6% chiar şi pentru scadenţele scurte, după ce în primăvară Finanţele ajunseseră să se finanţeze mai ieftin, aproape de pragul de 5%. Pe piaţă se resimte noua politică a BNR de susţinere a leului prin pârghia restrângerii lichidităţii.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanţelor încearcă să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în deficitul de 2,2% din PIB.
FMI consideră că pentru limitarea costurilor cu datoria publică şi reducerea riscurilor de refinanţare, strategia de administrare a datoriei publice ar trebui să caute să diversifice baza de investitori şi să continue dezvoltarea curbei de randamente.