FMI către Finanţe: Completaţi rezerva de valută pentru situaţii tensionate

Autor: Claudia Medrega 16.08.2012

Finanţele au preferat să sacrifice o parte din rezerva de valută pentru a ţine jos dobânzile la lei. FMI vrea "reconstituirea".

Fondul Monetar Internaţional (FMI) atrage atenţia Ministerului Finanţelor că rezerva de valută s-a diminuat după ce în ultimele luni Trezoreria a împrumutat sume noi mai mici decât răscum­părările de titluri de stat, în încercarea de a contracara presiunile de creştere a dobânzilor determinate de instabilitatea politică.
În consecinţă, reprezentanţii FMI recomandă Finanţelor reconstituirea rezervelor, care ar trebui să asigure necesarul de finanţare pentru o perioadă de patru luni. "Ţinând cont de riscurile considerabile de scădere, este important să fie menţi­nut un buffer fiscal corespunzător. Licitaţiile recente efectuate de trezorerie la randamente în creştere s-au situat sub nivelurile planificate, iar buffer-ul fiscal s-a diminuat. Dată fiind continuarea turbulenţelor financiare din zona euro şi posibila contagiune, ar trebui reconstituit buffer-ul fiscal care să acopere echivalentul a patru luni în ceea ce priveşte necesarul brut de finanţare", se arată într-un raport al FMI care include concluziile consultărilor cu România.
Ministerul Finanţelor avea la sfârşitul lunii iulie în conturi rezerve de valută în sumă de 3,3 miliarde de euro, în scădere cu 1,6 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2012, diferenţă în care intră şi plata unei emisiuni de titluri scadente, în valoare de 760 mil. euro. În loc să împrumute lei de pe piaţa internă, Trezoreria a preferat să vândă valută către BNR pentru a obţine lei cu care să acopere plăţile curente.
Finanţele iau în calculul buffer-ului şi linia de credit de 1 mld. euro aprobată de Banca Mondială, însă aceasta poate să devină operaţională doar după ratificarea acordului printr-un act normativ.
Analiştii se aşteaptă ca Finanţele să lanseze o nouă emisiune de eurobonduri în toamnă pentru acoperirea necesarului de finanţare, într-o încercare de a evita presiunea creşterii dobânzilor pe piaţa locală. Însă, în ipoteza prelungirii tensiunilor politice interne şi a continuării deteriorării situa­ţiei externe apar semne de întrebare privind succesul unei asemenea emisiuni şi accesarea pieţelor financiare externe la costuri acceptabile.
"Buffer-ul" fiscal a fost con­sti­tuit de Ministerul Finanţelor în urma înţelegerii cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru a-şi asigura finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice pentru o perioadă de patru luni, independent de conjunctura existentă pe pieţe. Acest buffer reprezintă un fel de "scut" de urgenţă pentru situaţii tensionate.

FMI aminteşte că ajustarea fiscală este esen­ţială pentru consolidarea încrederii pie­ţelor şi ieşirea din procedura de deficit excesiv.

Cum s-a schimbat strategia de finanţare
În iulie Ministerul Finanţelor a emis titluri de stat de 1,6 mld. lei, reprezentând circa 70% din nivelul programat, din cauza creş­terii randamentelor, în condiţiile accen­tuă­rii tensiu­nilor de pe pieţele financiare eur­o­­pene, dar şi a tensiunilor politice din Ro­mâ­nia. În aceeaşi lună Finanţele au avut de făcut plăţi de peste 5 mld. lei. Diferenţa a fost, cel mai probabil, acoperită din bufferul con­stituit în valută, fiind posibil ca Ministerul Fi­nan­ţelor să fi vândut către BNR peste 800 mil. euro, sumă pe care banca centrală a vândut-o mai departe în piaţă.
În perioada mai - iulie Ministerul Finan­ţelor a injectat pe piaţă circa 6,5 mld. lei, în condiţiile în care a rambursat titluri scadente în valoare de 13,1 mld. lei, iar sumele noi împru­mutate au totalizat numai 6,6 mld. lei. De la începutul anului Ministerul Finanţelor a atras 38,9 mld. lei pe piaţa locală şi a împru­mu­tat 2,25 mld. dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
UniCredit a calculat la începutul verii că rezervele ministerului ajung până în T1 2013 dacă se refinanţează 70% din datoria care ajun­ge la scadenţă sau până în octombrie dacă nu se refinanţează nimic din datoria publică ajun­­să la scadenţă (luând în calcul şi împru­mu­tul de un miliard de euro de la Banca Mondială).
În luna august Finanţele intenţionează să vândă titluri de stat pe piaţa internă de 2,5 mld. lei, majoritatea emisiunilor programate fiind de certificate de trezorerie.
Necesarul de finanţare pentru restul anului nu este atât de mare, iar în primele trei luni ale anului Finanţele au optat pentru o strategie de prefinanţare a necesarului de lichidităţi, atră­gând peste 26 mld. lei de la bănci.
Ce s-a întâmplat cu costurile de finanţare
Dacă în a doua parte a anului 2011 dobânzile la titluri de stat au crescut rapid şi mult pentru că Trezoreria a fost nevoită să se împrumute la costuri ridicate din cauza lipsei unor rezerve financiare consistente, în acest an Ministerul Finanţelor nu a mai fost nevoit să se împrumute la orice preţ. Finanţele au acceptat doar ofertele depuse de bănci cu randamente convenabile, respingând celelal­te oferte.
Ministerul a vândut în ultimele luni mai puţin decât şi-a programat şi, astfel, a limitat scumpirea resurselor atrase.
În luna august randamentele la titlurile de stat au revenit pe creştere şi se apropie de 6% chiar şi pentru scadenţele scurte, după ce în primăvară Finanţele ajunseseră să se finan­ţeze mai ieftin, aproape de pragul de 5%. Pe piaţă se resimte noua politică a BNR de sus­ţi­nere a leului prin pârghia restrângerii lichidităţii.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanţelor încearcă să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în deficitul de 2,2% din PIB.
FMI consideră că pentru limitarea costurilor cu datoria publică şi reducerea ris­cu­rilor de refinanţare, strategia de admi­nistrare a datoriei publice ar trebui să caute să diversifice baza de investitori şi să continue dezvoltarea curbei de randamente.