PICCJ: Sunt audiate ca martori persoane despre care sunt indicii că au fost trecute fictiv pe liste

Precizările au fost transmise, joi, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) ca răspuns la cererea preşedintele interimar, Crin Antonescu, ca procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, să ofere public explicaţii legate de scopul, mijloacele şi natura cercetărilor pe care procurorii le fac "masiv" în ultimele zile în legătură cu desfăşurarea referendumului.

Astfel, Parchetul instanţei supreme arată, într-un comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX, că pe rolul unităţilor de parchet din cadrul Ministerului Public s-au înregistrat peste 500 dosare penale privind desfăşurarea Referendumului din 29 iulie.

Potrivit sursei citate, verificările efectuate în aceste dosare au conturat "mai multe tipologii de comitere a unor posibile fraude", respectiv: persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente, cât şi pe listele electorale suplimentare; persoane care figurează că ar fi votat, dar în realitate nu s-au prezentat la vot; prezenţa pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale; prezenţa pe listele electorale suplimentare a aceleiaşi semnături în dreptul unui număr mare de persoane.

"Pentru stabilirea situaţiei de fapt e necesară audierea persoanelor despre care există indicii că au fost trecute fictiv în listele electorale permanente sau suplimentare, calitatea acestora fiind de martor", a adăugat PICCJ.

Totodată, Parchetul instanţei supreme arată că audierea martorilor s-a efectuat în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

"Potrivit art. 85 din Codul procedură penală, înainte de a fi ascultat martorul depune jurământ ţinând mână pe cruce sau pe biblie", a precizat Parchetul instanţei supreme.

O parte dintre dosare sunt înregistrate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde se efectuează cercetări cu privire la comiterea unor infracţiuni prevăzute de Legea 78/2000.

"Prin cercetările derulate în aceste dosare penale nu se verifică modul în care au votat cetăţenii şi nu sunt cercetate persoanele care au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale", a precizat Ministerul Public.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, miercuri seară, că cere procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, să ofere public explicaţii legate de scopul, mijloacele şi natura cercetărilor pe care procurorii le fac "masiv" în ultimele zile în legătură cu desfăşurarea referendumului.

El a precizat că nu formulează acuzaţii legate de aceste anchete, dar consideră că sunt necesare lămuriri, date fiind amploarea lor.

"Având în vedere amploarea lor (a cercetărilor, n.r.), având în vedere modalităţile fără precendent – pentru că cel puţin din cât cunoaştem istoria României, de la colectivizarea forţată din anii 50 un asemenea desant de procurori din poartă în poartă în satele româneşti nu s-a mai cunoscut - având în vedere faptul că acelaşi Parchet, cu aceiaşi conducători, cu prilejul altor alegeri, altor plângeri formulate în legătură cu posibile fraude electorale nu a acţionat aproape deloc, nicidecum în asemenea proporţii, cred că e necesar, şi cer pe această cale procurorului general al republicii, să ofere explicaţii publice în legătură cu natura, cu mijloacele şi cu scopul acestor cercetări", a spus Antonescu.

Preşedintele interimar a menţionat că nu are îndoieli asupra acoperirii legale a acţiunilor procurorilor: "Eu nu am îndoieli că toţi procurorii care fac aceste cercetări în aceste zile au acoperire legală".

"Nu ştiu în ce măsură ceea ce mulţi dintre noi, care nu suntem jurişti, ştiam - că, de exemplu, mărturia cu jurământ, cu Sfânta Scriptură, se depune în faţa instanţei judecătoreşti s-a modificat şi se depune şi în faţa procurorilor", a spus Antonescu.

El a subliniat faptul că, în legătură cu cercetările desfăşurate de procurori în aceste momente, sunt chestiuni asupra cărora şefulul Parchetului General are datoria să lămurească opinia publică pentru că, în caz contrar, poate să existe şi să se extindă sentimentul că această instanţă acţionează în scop politic.

Premierul Victor Ponta, ministru interimar al Justiţiei, a afirmat că va cere procurorului general, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii din 20 august, explicaţii privind acţiunile Parchetului în cazul referendumului, arătând că a fost informat că DNA nu are competenţa de a ancheta cauze legate de alegeri, ci doar probleme de corupţie

Procurorii DNA fac verificări în mai multe judeţe, printre care Vrancea, Olt, Gorj şi Alba, în cazul unor sesizări privind suspiciuni de vot multiplu la referendumul din 29 iulie.

În cadrul acestor verificări, oameni din mai multe localităţi au fost chestionaţi cu privire la desfăşurarea referendumului.

Primarul comunei vrânceană Suraia, Vasile Grosu, a declarat că are informaţii că procurorii DNA ar fi luat oamenii la audieri chiar de la biserică.

În judeţul Olt, peste 20 de localităţi au intrat în vizorul procurorilor după ce prezenţa la referendum a atins sau chiar a depăşit sută la sută. Primari, preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare au fost audiaţi în calitate de martori, în unele zone precum Piatra Olt oamenii legii fiind huiduiţi de către localnici.

Procurorii verifică de ce la anumite secţii de vot din mediul rural au fost atât de multe persoane înscrise pe listele suplimentare şi cum s-a făcut ca în ziua votului procentele să se apropie de sută la sută în aproape toate secţiile de vot dintr-o comună sau alta.

Şi în judeţul Gorj, procurorii au verificat, în ultimele zile, listele electorale din două comune, primarii din Dragoteşti şi Polovragi declarând pentru MEDIAFAX că zeci de alegători au fost întrebaţi dacă îşi recunosc semnăturile din tabelele folosite la referendumul din 29 iulie.

Liderul PDL Gorj, senatorul Ion Ruşeţ, care este şi secretar executiv adjunct al partidului la nivel naţional, a declarat pentru MEDIAFAX că organizaţia pe care o conduce nu a depus vreo plângere la vreun Parchet pentru a fi declanşată o asemenea cercetare.

Acesta nu exclude însă posibilitatea ca organizaţia centrală a PDL să fi cerut astfel de verificări, filiala Gorj sesizând faptul că din cei aproape 150.000 de alegători care s-au prezentat la urne în 29 iulie, aproape 27.000 au votat pe liste suplimentare.

Marţi, Direcţia Naţională Anticorupţie a informat că se fac cercetări în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie, dar că, având în vedere stadiul anchetelor, nu poate furniza date suplimentare.

Nu este prima dată când procurorii anchetează fraude electorale. La alegerile din 2008 sau 2009 au fost trimise în judecată zeci de dosare privind mita electorală sau votul mutiplu. În 2010, 2011 şi 2012 au apărut primele sentinţe. Din relatările presei şi sentinţele emise rezultă că cele mai multe condamnări au fost cu suspendare. Există însă şi un caz în care un bărbat din Mehedinţi a primit o condamnare de patru ani în urma unui dosar în care a fost acuzat de vot multiplu.