BNR nu poate ignora presiunea cursului pe creditele în valută. Leul recâştigă peste 3% din pierderea faţă de euro

Cu dobânzi de peste 6% pe piaţa monetară interbancară şi un semnal relativ neutru din partea FMI la recenta evaluare macroeconomică, leul şi-a continuat ieri cursa de recuperare a pierderilor înregistrate în raport cu euro în ultima lună şi astfel cursul a reintrat sub pragul de 4,5 lei pentru un euro.

BNR a calculat o cotaţie de referinţă de 4,4924 lei/euro, cu 3,3% sub vârful istoric de 4,6481 lei/euro atins pe 3 august, la apogeul crizei legate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

În iunie şi iulie banca centrală se arătase hotărâtă să respecte indicaţiile Fondului Monetar Internaţional de a evita "intervenţiile excesive" pentru sprijinirea leului şi de a proteja rezervele valutare. Şi astfel piaţa a ajuns să constate cu uimire că deprecierea monedei naţionale nu se opreşte nici la 4,5 lei/euro şi se duce chiar la 4,6 lei/euro, analiştii pesimişti văzându-şi confirmate previziunile în mod neobişnuit în comparaţie cu perioadele precedente. "BNR s-a hotărât să lase cursul mai liber" - era evaluarea care apărea tot mai des în piaţă. Percepţia că banca centrală nu se mai apropie de piaţa valutară nu a întârziat să-i încurajeze pe speculatori şi astfel cursul a mers din maxim în maxim, condus de spirala prognozelor apocaliptice.

Paradoxal, BNR continua să injecteze miliarde de lei pe piaţa monetară, dar totul până la un punct.

Să se deprecieze leul, dar să nu explodeze inflaţia şi neperformantele

Când a vorbit despre flexibilizarea cursului, FMI a indicat şi două borne esenţiale: BNR poate tolera deprecierea leului atât timp cât inflaţia rămâne în intervalul ţintit şi cât efectul asupra bilanţurilor băncilor nu devine prea periculos având în vedere volumele mari de credite în valută acordate clienţilor neprotejaţi în faţa riscului de curs de schimb.

Între timp presiunile inflaţioniste au devenit vizibile, la acestea contribuind inclusiv cerinţa expresă a FMI privind scumpirea gazelor din septembrie.

Cât priveşte creditele neperformante, rata acestora a făcut încă un salt în trimestrul al doilea, apropiindu-se de 17% la sfârşitul lunii iunie - nivel care se dovedeşte din ce în ce mai greu de suportat de către bănci şi care a readus sistemul bancar pe pierdere, cu un minus de circa 200 de milioane de lei pe primul semestru.

În acest context, FMI - un susţinător fidel al cauzei băncilor - continuă să-şi exprime îngrijorarea şi cere "acţiuni suplimentare pentru a combate creşterea creditelor neperformante".

Instituţia financiară internaţională recomandase încă din precedentul acord cu România înfiinţarea unei structuri de tipul "bad bank" prin care să fie curăţate bilanţurile băncilor, dar BNR s-a opus ferm, iar subiectul nu a reapărut pe tapet la nivel public. Cert este că pe o piaţă în care creditul în valută are o pondere de circa 64% din finanţă rile private, banca centrală nu-şi permite luxul de a lăsa cursul liber decât cel mult pe perioade de timp limitate. Situaţia este foarte riscantă pe zona persoanelor fizice, unde creditele în valută aveau o pondere de peste 67% la jumătatea anului.

Care este noua indicaţie a FMI pentru Banca Naţională? "Politica monetară trebuie întărită dacă vor persista presiunile asupra cursului de schimb." Iar BNR a şi început în urmă cu aproape două săptămâni virajul spre direcţia arătată de experţii Fondului. A început să reducă volumul injecţiilor de lichiditate pentru bănci, lunea trecută oferind numai 5 mld. lei la licitaţia repo prin care furnizează lei în schimbul titlurilor de stat.

Efectul nu a întârziat să se vadă pe piaţa monetară, unde aşa cum a observat şi FMI dobânzile au urcat, revenind peste pragul de 6% pe an.

Dobânda de politică monetară menţinută la 5,25% riscă astfel să redevină un parametru mai degrabă simbolic, rupt de ratele de dobândă de pe piaţă.

Pentru atenuarea dezechilibrului dintre băncile care stau pe lei şi cele care sunt nevoite să meargă la BNR la repo, FMI a recomandat crearea condiţiilor de creditare interbancară pe bază de garanţii. Rămâne de văzut ce paşi va face BNR în această direcţie.