Comisia Europeană vrea să strângă 20 mld. euro pentru compensarea investitorilor în fonduri

Comisia Europeană vrea să înfiinţeze un fond continental pentru despăgubirea investitorilor în fonduri de investiţii, care să fie finanţat în faza iniţială cu 21,7 miliarde de euro de administratori. Dacă proiectul obţine acordul Parlamentului European, România va trebui să participe pentru a asigura protecţia celor peste 220.000 de investitori.

Încă din 2010 Comisia Europeană lucrează la un proiect legislativ care să includă investitorii de retail din fondurile mutuale în schemele de compensare, propunând despăgubiri de până la 50.000 de euro pentru fiecare client păgubit. Statele europene se opun însă acestei măsuri la presiunile administratorilor de fonduri şi băncilor care se tem că o astfel de schemă pentru fonduri ar determina costuri mari.

Schema de compensare, în prezent la stadiu de proiect, ar urma să funcţioneze asemeni unui fond paneuropean la care vor fi obligaţi să contribuie toţi administratorii de fonduri. Potrivit publicaţiei britanice Financial Times, Comisia Europeană ar vrea ca această schemă să fie pre-finanţată cu 0,5% din activele de 4.340 miliarde de euro pe care investitorii de retail le-au plasat în fonduri de investiţii europene, ceea ce ar rezulta un fond de cel puţin 21,7 miliarde de euro, sumă pe care administratorii europeni ar trebui să o aducă în termen de zece ani. Recent însă, Parlamentul European a propus reducerea contribuţiei iniţiale până la 0,3% din active şi a cerut scurtarea până la cinci ani a perioadei de plată a acestei sume, fapt ce ar aduce economii de 8,7 miliarde de euro administratorilor de fonduri, mai scrie Financial Times.

Nu este însă clar care dintre cele două propuneri va fi adoptată în forma finală a proiectului, iar punctul de vedere al Consiliului European nu a fost încă făcut public.

Cu toate acestea, investitorii în fonduri mutuale rămân printre cei mai dezavantajaţi clienţi din mediul investiţional pentru că nu beneficiază de niciun fel de protecţie în cazul în care instituţia care le depozitează averea din fonduri ar intra în faliment şi nici în cazul în care sunt victimele unei fraude făcute de administratorul de fonduri.

În fondurile mutuale româneşti investesc peste 230.000 de investitori, dintre care peste 100.000 au intrat în ultimii trei ani, plasându-şi banii în special în fonduri monetare, ca alternativă la depozitele bancare.

Investitorii la Bursă, în număr de peste 90.000, sunt protejaţi de Fondul de Compensare dacă brokerul la care au deschis contul de tranzacţionare intră în faliment, în timp ce clienţii băncilor au depozitele şi conturile curente garantate în limita maximă a 100.000 de euro.

"Asociaţia Europeană a Administratorilor de Fonduri, din care face parte şi România, se opune includerii investitorilor în fonduri mutuale în această schemă de compensare paneuropeană.

Standardele de reglementare din domeniul fondurilor mutuale sunt extrem de ridicate şi asigură deja o garanţie investitorilor", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management şi preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România.

El a adăugat că în această schemă de compensare ar trebui incluse fondurile închise de investiţii şi produsele investiţionale puţin transparente, sugerând că şi tranzacţiile pe piaţa valutară Forex ar trebui să intre în vizorul autorităţilor de reglementare pentru că tot mai mulţi români sunt atraşi de câştigurile mari promise de agenţiile de telemarketing.

Schema piramidală care a fost descoperită recent la compania de investiţii Amber Gold din Polonia ridică însă semne de întrebare cu privire la eficacitatea reglementărilor. Compania de investiţii Amber Gold, despre care autorităţile susţin că a funcţionat ilegal, a lăsat fără economii 50.000 de clienţi şi o datorie neplătită de 24 milioane dolari către aceştia.

Compania vindea produse investiţionale cu activ suport aurul promiţând randamente mult mai mari decât dobânzile la depozitele bancare.